Declarație de intenție, la Paris, pe garanțiile de securitate pentru Ucraina. Va fi dislocată o „armată europeană” pentru „protejarea armistițiului”. Nicușor Dan nu va trimite nici un soldat

Liderii Franţei, Marii Britanii şi Ucrainei au semnat marţi la Paris o „declaraţie de intenţie” privind desfăşurarea viitoare a unor forţe multinaţionale ca garanţie de securitate pentru Ucraina, după ce se va ajunge la un armistiţiu, informează AFP şi Reuters, scrie AGERPRES. Preşedintele francez Emmanuel Macron a explicat că semnarea de garanţii de securitate angajate pentru Ucraina, inclusiv desfăşurarea unei forţe militare multinaţionale, va descuraja noi agresiuni asupra Ucrainei.Aceste „garanţii de securitate” asigură că Ucraina nu va fi forţată să se predea şi că orice acord de pace nu va fi încălcat în viitor, a declarat Macron presei după o întâlnire a aşa-zisei „coaliţii a voinţei”, care cuprinde ţări aliate cu Ucraina.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe platforma X că au fost deja lucrate detalii concrete privind posibila desfășurare a forțelor multinaționale.„Oficiali militari din Franța, Regatul Unit și Ucraina au lucrat în detaliu la desfășurarea forțelor, la număr, la tipurile specifice de arme și la componentele Forțelor Armate necesare și capabile să opereze eficient. Avem deja aceste detalii necesare. Înțelegem care țară este pregătită pentru ce dintre toți membrii Coaliției Voluntari. Aș dori să mulțumesc fiecărui lider și fiecărui stat care își dorește cu adevărat să facă parte dintr-o soluție pașnică. Am avut discuții foarte substanțiale cu partea americană privind monitorizarea – pentru a ne asigura că nu există încălcări ale păcii. Statele Unite sunt pregătite să lucreze în acest sens. Unul dintre cele mai importante elemente este descurajarea – instrumentele care vor preveni orice nouă agresiune rusă. Vedem toate acestea”, a spus Zelenski pe X.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, prezintă principalele concluzii, după întâlnirea liderilor europeni și americani în cadrul ”Coaliției celor dispuși”. Europa va trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, iar armistițiul va fi sprijinit de către SUA, care își asumă o intervenție în cazul în care acesta va fi încălcat.

”Tocmai am organizat o reuniune productivă și importantă a ”Coaliției celor dispuși să acționeze”, la Paris, pentru a ne intensifica sprijinul acordat Ucrainei. Suntem pregătiți să ne angajăm într-un sistem de garanții obligatorii din punct de vedere politic și juridic, care va fi activat odată cu intrarea în vigoare a unui acord de încetare a focului. UE va contribui la eforturile de asigurare a garanțiilor de securitate de care Ucraina are nevoie pentru orice acord de pace durabilă.

-Sprijinirea progreselor Ucrainei pe calea aderării, un element-cheie al prosperității sale viitoare.

– Sprijinirea acoperirii nevoilor financiare ale Ucrainei pentru următorii doi ani prin împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de Consiliul European în decembrie anul trecut. O parte din aceste fonduri vor sprijini forțele armate ale Ucrainei, prima linie de apărare împotriva agresiunii.

– Vom oferi asistență prin misiunile civile și militare ale UE pe teren.

Ucraina trebuie să se afle într-o poziție cât mai puternică posibil – înainte, în timpul și după orice încetare a focului.”, scrie Antonio Costa.

Aliații occidentali iau în calcul desfășurarea de trupe în Ucraina după încheierea războiului, ca parte a unor garanții de securitate pe termen lung, însă așteaptă un semnal clar din partea administrației Trump privind rolul pe care Statele Unite sunt dispuse să și-l asume. Potrivit Bloomberg, subiectul unei eventuale prezențe militare americane se află pe agenda discuțiilor dintre liderii occidentali, care consideră implicarea SUA esențială pentru orice acord de pace durabil cu Rusia.

Surse apropiate negocierilor afirmă că propunerile Statelor Unite, inclusiv cele legate de schimbul de informații și o posibilă prezență militară, sunt privite de mai mulți lideri europeni drept un punct de cotitură.Un oficial citat de Bloomberg a descris implicarea americană ca fiind „plasa de siguranță” cerută de mult timp de Europa pentru a garanta respectarea unui eventual acord de pace.

În paralel cu discuțiile politice, șefi militari din statele participante s-au întâlnit la Paris pentru a coordona aspectele operaționale ale garanțiilor de securitate.Șeful Statului Major al armatei franceze, generalul Fabien Mandon, a confirmat discuții cu omologii săi din Marea Britanie, Ucraina și Statele Unite, subliniind că planificarea militară se desfășoară de luni bune, în paralel cu eforturile diplomatice. Obiectivul negocierilor este redactarea unui document formal privind garanțiile de securitate, care ar urma să fie prezentat președintelui american Donald Trump.Rămâne neclar dacă Rusia va accepta un acord care să includă o prezență militară occidentală în Ucraina.

România NU va trimite soldați în Ucraina

România nu ia în calcul trimiterea de militari pe teritoriul Ucrainei, însă este pregătită să ofere sprijin logistic substanțial, inclusiv pentru eventuale misiuni de menținere a păcii, potrivit surselor apropiate Administrației Prezidențiale, citate de Digi24. Planul, prezentat de președintele Nicușor Dan, va fi discutat la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Paris.

Din informațiile Digi 24, în continuare nu se pune problema ca România să trimită trupe pentru menținerea păcii în țara vecină, pentru că s-a tot discutat despre cum se poate menține pacea în Ucraina, chiar după semnarea unui acord, astfel încât să se retragă trupele rusești.

Însă ce poate face România? În primul rând, putem să vorbim, de exemplu, despre acele rotiri de militari, dacă vor fi alte state care vor trimite, se poate face acest lucru pe teritoriul României. De asemenea, Marea Neagră, o zonă importantă strategic, atât din punctul de vedere al României, cât și pentru Ucraina. Aici, țara noastră se poate implica mai mult. Iar Câmpia Turzii, de exemplu, o zonă pe care deja o cunoaștem ca fiind importantă la nivelul NATO, ar putea să devină unul dintre cele mai importante hub-uri regionale pentru Alianța Nord-Atlantică.

Drept urmare, cu siguranță România poate să pună la dispoziție partea de infrastructură, partea de logistică și probabil ajutoare, pe care în continuare le vom oferi, la fel cum s-a întâmplat și până acum.Însă nu se pune problema ca România să trimită militari pe teritoriul Ucrainei, nici chiar după semnarea păcii.

Președintele Nicușor Dan a explicat faptul că în urma acordului la care s-a ajuns în cadrul ”Coaliției de voință”, România nu va trimite soldați în Ucraina, dar va ajuta pe partea logistică și pentru a pregăti soldații ucraineni.

”Pe procedură, ca să vă dau niște elemente. În primul rând, Coaliția de voință există de vreo doi ani și președinții României care au participat au avut un mandat, adică nu vom trimite soldați în Ucraina. Implicarea României va fi pe partea de suport logistic, pregătire pentru soldații ucraineni pe teritoriul României, participare la programe comune înarmare.Și, pentru ca documentul să nu fie o simplă delcarație de intenție, pentru fiecare dintre țări această declarație va fi trecut prin Parlament. În momentul în care vom avea condițiile îndeplinite, acest decupaj cu atribuțiile care revin României va fi trecut prin Parlament.”, a spus Nicușor Dan.

”Declarația este împărțită pe mai multe paliere, pe așa numitții ”4 piloni”. În primul rând, echiparea corectă a armatei ucrainene pentru aer, apă, uscat și logistic. Pentru fiecare dintre acești piloni există o țară care este lider. În ceea ce privește pilonul maritim, după cum știți, România și Turcia desfășoară operațiuni de deminare în Marea Neagră. Există un mecanism de răspuns, în care, în linii mari, primele 24 de ore răspunde Ucraina, în 48 de ore vor răspunde țările europene, iar în 72 de ore răspund Statele Unite. Cam aceasta este structura acordului.”, a mai spus Nicușor Dan.

Președintele României, Nicușor Dan, a participat marți, la Paris, la summitul „Coaliției de Voință”, reuniunea liderilor statelor care susțin Ucraina, organizată la Palatul Élysée, într-un moment diplomatic decisiv, marcat de negocieri accelerate privind posibilitatea unui acord de încetare a războiului ruso-ucrainean.

Potrivit Administrației Prezidențiale, întâlnirea a reunit șefi de stat și de guvern din țările aliate Kievului, majoritatea europene, alături de parteneri extraeuropeni precum Canada, Australia și Japonia. La discuții au participat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și doi emisari ai fostului președinte american Donald Trump. Șeful statului român a explicat că obiectivul central al summitului a fost conturarea unor garanții de securitate pentru Ucraina, aplicabile după obținerea păcii, astfel încât țara să nu mai ajungă într-o situație similară celei care a precedat declanșarea războiului.

„Astăzi s-a făcut un pas important”, a declarat Nicușor Dan, precizând că liderii reuniți la Paris au semnat un document public care stabilește cadrul politic general al angajamentelor asumate.

Mai important, potrivit președintelui României, în urma muncii echipelor tehnice, a fost definit și un document militar nepublic, care detaliază modul concret în care vor fi exercitate garanțiile de securitate.Acest document stabilește responsabilitățile fiecărui stat participant, cine își asumă fiecare element de garanție și cine coordonează implementarea acestora, a explicat Nicușor Dan.

Un element esențial subliniat de președintele României este faptul că Statele Unite fac parte din aceste garanții de securitate, ceea ce reprezintă, în opinia sa, o dovadă clară a existenței unui parteneriat transatlantic solid.

„Este un mesaj de unitate și de descurajare în fața Rusiei”, a afirmat șeful statului, indicând că implicarea SUA consolidează credibilitatea mecanismelor de securitate discutate la Paris.Summitul „Coaliției de Voință” are loc într-un context internațional tensionat, în care marile capitale caută formule concrete pentru stabilizarea regiunii și pentru garantarea securității Ucrainei pe termen lung, în eventualitatea unei soluții negociate de pace.