Dependență energetică majoră în Europa Centrală și de Est: 57% din consum vine din importuri

Țările din Europa Centrală și de Est continuă să depindă masiv de energia adusă din afara granițelor, iar nivelul acestei vulnerabilități rămâne ridicat. Potrivit unui raport citat de Eurelectric și publicat de Energy Policy Group, regiunea își acoperă în medie 57% din necesarul de energie prin importuri, în timp ce media Uniunii Europene este de 44%. Analiza arată că, deși statele din zonă au făcut pași importanți în direcția energiei regenerabile, decalajele structurale, infrastructura insuficient dezvoltată și ritmul lent al investițiilor continuă să afecteze securitatea energetică. În același timp, raportul subliniază că electrificarea economiei și extinderea producției din surse curate pot reduce semnificativ această dependență.

Documentul evidențiază că România se află printre țările din regiune care au resurse și oportunități importante pentru a-și consolida independența energetică, mai ales prin investiții în energie regenerabilă, modernizarea rețelelor și creșterea gradului de electrificare. Raportul arată că Europa Centrală și de Est are un potențial semnificativ în ceea ce privește energia eoliană și solară, însă acest potențial nu este încă valorificat la scară suficientă. În lipsa unei accelerări a investițiilor, statele din regiune riscă să rămână captive unui model energetic vulnerabil, dependent de importuri și expus șocurilor externe.

Una dintre concluziile centrale ale raportului este diferența clară dintre regiune și ansamblul Uniunii Europene. Dacă media dependenței energetice la nivel european este de 44%, în Europa Centrală și de Est aceasta urcă la 57%, ceea ce arată o expunere mai mare la fluctuațiile de preț, la tensiunile geopolitice și la problemele de aprovizionare. Autorii raportului susțin că reducerea acestei dependențe nu poate veni doar din diversificarea surselor de import, ci mai ales din dezvoltarea producției interne de energie curată, din investiții în infrastructură și din politici publice coerente care să susțină tranziția energetică.

Printre direcțiile considerate esențiale se numără:

accelerarea investițiilor în energie regenerabilă;

extinderea și modernizarea rețelelor electrice;

creșterea capacităților de stocare;

electrificarea sectoarelor economice;

politici regionale mai bine coordonate pentru securitate energetică.

Raportul transmite un semnal clar: fără investiții rapide și consistente, țările din Europa Centrală și de Est vor continua să plătească prețul unei dependențe energetice ridicate, într-un context european și global tot mai instabil. Într-o perioadă marcată de volatilitate pe piețele energetice și de presiuni geopolitice, problema nu mai ține doar de costuri, ci și de siguranță economică și strategică. Pentru state precum România, reducerea dependenței de importuri nu este doar un obiectiv de politică energetică, ci o condiție pentru stabilitate și dezvoltare pe termen lung.