Dosarul DNA al „taxelor de protecție” de la ISCTR Bihor: Rechizitoriul, respins pentru o greșeală de începător
Curtea de Apel Cluj a dat o decizie care zguduie ancheta DNA în cazul presupuselor „taxe de protecție” de la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Bihor. Magistrații au stabilit că rechizitoriul întocmit de DNA este neregulamentar, iar procesul nu poate începe deoarece Tribunalul Cluj, instanța desemnată să judece cazul, nu are competența teritorială necesară.
Decizia Curții este definitivă, iar dosarul trebuie acum retrimis la parchet pentru „remedierea neregularităților”. Procurorii au la dispoziție doar cinci zile pentru a decide dacă mențin trimiterea în judecată și corectează erorile sau dacă solicită restituirea cauzei pentru completarea urmăririi penale.
Problemele legate de competență ar putea avea un impact major asupra cazului. Avocatul Bogdan Bodea, apărătorul fostului șef ISCTR Bihor, Cristin Țepele, atrage atenția că întreaga anchetă ar putea fi anulată dacă se confirmă că și DNA Cluj a fost necompetent să instrumenteze cazul. Într-un astfel de scenariu, toate probele, declarațiile și rechizitoriul întocmit de procurori ar putea fi lovite de nulitate, ceea ce ar putea duce la reluarea anchetei de la zero.
Dosarul vizează o presupusă rețea de corupție care ar fi funcționat între 2021 și 2023, timp în care mai mulți inspectori ISCTR ar fi oferit protecție firmelor de transport în schimbul unor sume de bani. Ancheta, desfășurată cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție, a scos la iveală că inculpații ar fi furnizat transportatorilor informații despre controalele rutiere planificate, iar în unele cazuri ar fi ignorat nereguli grave, precum camioane supraîncărcate, lipsa licențelor sau documente incomplete.
Potrivit DNA, fostul șef ISCTR Bihor, Cristin Țepele, și inspectorul ISCTR Maramureș, Ioan Orha, ar fi primit sume de bani sau alte foloase necuvenite pentru a proteja firmele de transport. În unele cazuri, banii ar fi fost primiți prin intermediari, inclusiv prin viceprimarul comunei Sârbi, Florin Mădălin Popovici. Ancheta DNA arată că, în cazul lui Țepele, șpaga ar fi ajuns până la 20.000 de lei.
În dosar sunt inculpați și alți oficiali din ISCTR, printre care Florin Zehan (inspector ISCTR Cluj), Sorin Gelu Baicu (fost coleg al lui Țepele, acuzat de abuz în serviciu) și Ioan Orha (inspector ISCTR Maramureș). De asemenea, doi inspectori ISCTR Cluj – Mircea Pop și Vasile Șofron – și-au recunoscut vinovăția și au fost condamnați la pedepse cu suspendare, în urma unor acorduri cu procurorii DNA.
Decizia Curții de Apel Cluj ridică întrebări serioase despre competența procurorilor care au instrumentat acest dosar. Avocatul Bogdan Bodea susține că faptele imputate ar fi fost comise în Oradea, ceea ce înseamnă că dosarul ar fi trebuit să fie instrumentat de DNA Oradea, nu de Serviciul Teritorial Cluj. Dacă instanța va constata că și DNA Cluj a fost necompetent, ar putea urma anularea tuturor actelor de urmărire penală, inclusiv a probelor adunate de anchetatori.
Într-un astfel de scenariu, dosarul s-ar întoarce la zero, iar ancheta ar trebui reluată de la început de o altă structură a DNA, ceea ce ar putea duce la întârzieri majore sau chiar la riscul prescrierii faptelor.
În perioada următoare, DNA trebuie să decidă dacă va corecta erorile din rechizitoriu și va sesiza instanța competentă sau dacă va solicita restituirea cauzei pentru completarea anchetei. Cert este că, după această decizie a Curții de Apel Cluj, ancheta este serios zdruncinată, iar viitorul dosarului rămâne incert.