Gorghiu (Justiție) anunță „un proiect revoluționar”: „Procedeul ordinului de protecție va fi extins pentru orice tip de violență și pentru orice agresor, indiferent că e membru de familie sau nu”

Alina Gorghiu (PNL), ministrul Justiției, a afirmat duminică, pentru B1 TV, că procedeul ordinului de protecție va fi extins la orice tip de violență din societate. În prezent, acesta se aplică numai în cazul violențelor în familie.

Întrebată dacă-i place cum arată azi justiția română, Gorghiu a răspuns: „Eu am sănătosul obicei să nu generalizez. Sigur că mereu sunt lucruri care-mi plac la un sistem, sunt lucruri care nu-mi plac, dar dacă întrebarea o reformulați în sensul în care putem îmbunătăți lucrurile, sigur, da, sunt multe lucrurii pe care încercăm să le îmbuntățim”.

„Avem un proiect foarte bun pe care tocmai l-am prezentat în partid. E un proiect care poate fi revoluționar. Știți că România e țara aia în care ne batem cu ușurință soțiile, copiii, avem o manieră agresivă de abordare a grupului în care ne manifestăm, o spune statistica, motiv pentru care în Guvern am adoptat un proiect de lege prin care extindem un procedeu pe care-l aplicăm azi pe violența în familie și anume ordinul de protecție. Pentru orice tip de violență existentă în societatea românească și pentru orice agresor, că e sau nu membru de familie, vom avea această extindere a ordinului de protecție. Cred că va fi una din acele legi care va duce la diminuarea substanțială a violenței în societatea românească”, a mai declarat ministrul Justiției.

Ministrul Justiției a prezentat apoi cifrele privind violență domestică în primele șapte luni ale anului: s-au emis 8.300 de ordine provizorii de protecție, iar ordinele în instanță sunt vreo 7.600.

Brățări electonice, metoda de monitorizare pentru cazurile grave, sunt aproape 200, a continuat Gorghiu, pentru că sunt foarte multe victime care nu vor să poarte această brățară din necunoaștere sau din frică. Gorghiu a precizat că sunt monitorizate cu brățări și victima, și agresorul, pentru că atunci când agresorul intră în perimetrul interzis, e sesizată Poliția instant.

București, Mureș, Vrancea și Iași sunt în acest proiect-pilot al brățărilor electronice, de la anul intră alte 19 județe, iar în 2025 monitorizarea electronică va fi disponibilă în toată țara, a mai declarat Alina Gorghiu.

Gorghiu aleargă după fugarii României: „E o frustrare la nivel public, foarte mulţi mă întreabă când îi aducem pe toţi acasă”

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu a anunţat duminică, la B1, că va avea o întâlnire bilaterală în luna septembrie cu ministrul italian al justiţiei, pe tema fugarilor dar şi al medierii. Ea a arătat că de la începutul anului 2023 până la începutul lunii august sunt aproape 600 de fugari aduşi înapoi în ţară, 77 din Italia. Despre condiţiile de detenţie, ministrul a arătat că de 32 de ani în România niciun guvern nu a reuşit să construiască niciun penitenciar nou, construim pavilioane, reamenajăm locurile de detenţie.

„E o frustrare la nivel public, foarte mulţi mă întreabă de când a am preluat mandatulul când îi aducem pe toţi acasă. E complicat să dau un răspuns, pentru cîă fiecare persoană, fugar, că e celebru sau mai puţin celebru, urmează anumite procedur, dar da, actul de justiţie nu poate fi considerat împlinit dacă persoana condamnată nu execută pedeapsa. Sunt de la începutul anului 2023 până la începutul lunii august aproape 600 de fugari aduşi de statul român înapoi în ţară. Din Marea Britanie sunt cei mai mulţi, Spania pe locul doi şi Italia, 77 de fugari pe care am reuşit în acest timp scurt să îi aducem”, a spus ministrul Justiţiei.

Alina Gorghiu a precizat că Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în fiecare caz prezintă faptul că cei care sunt fugari în afara ţării pot executa pedeapsa foate bine în ţară. „Ne preocupă condiţiile din penitenciare, la sfârşitul anului vom avea 1.200 de locuri noi în sistemul penitenciar. De 32 de ani în România niciun guvern nu a reuşit să construiască niciun penitenciar nou, construim pavilioane, reamenajăm locurile de detenţie”, a spus ea.

MInistrul a precizat că sunt „două penitenciare în achiziţie publică, la Buzău şi Ilfov, cu fonduri şi de la statul român şi încearcă şi de afară, cu împrumuturi”. „Ne dăm cu stângul în dreptul la procedura de achiziţir publică, trenează procedura, e contestată”, a explicat Gorghiu, adăugând că s-a încercat şi parteneriatul public privat, în urmă cu 8 sau10 ani, dar nu a fost cu succes şi o să redeschidă acest subiect.

Ministrul Justiţiei a anunţat că pe 10 – 11 septembrie, va avea loc o conferinţă informală a miniştrilor de justiţie din statele membre UE şi va avea o bilaterală cu ministrul italian de justiţie pentru a discuta mai profund această relaţie bilaterală, nu numai pe tematica fugari, dar şi pe metode alternative de souţionare a conflictelor. „Medierea, la ei funcţionează foarte bine, noi nu am reuşit”, a spus Alina Gorghiu.

Discuție cu şefii din Justiţie, pe tema legii pensiilor speciale

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că va avea o discuţie marţi cu şefii din Justiţie, pe tema legii pensiilor speciale. „Suntem în ultima etapă şi amendamentele care vor fi agreate sper cu Comisia vor urma calea Parlamentului”, a spus Gorghiu, ea precizând că va creşte vârsta de pensionare la magistraţi şi că este o discuţie tranşată deja. Problema a fost tranşată şi dânşii au acceptat că pensiile nu au cum să fie mai mari decât salariul în plată, a mai spus ministrul.

Ministrul Justiţiei a declarat la B1 că marţi va avea o discuţie, prima de altfel, în Consiliul de organizare strategică, condus de ministrul justiţiei, împreună cu procurorul general, preşedintele CSM, preşedintele ICCJ, pe tema legii pensiilor speciale.

„Este prima discuţie de acest gen şi vă asigur că toate lucrurile care ţin de buna funcţionare a sistemului vor fi puse pe tapet, de genul cum vom ieşi din impasul acesta generat de protest, pentru că justiţia trebuie să fie la finalul zilei un serviciu public de care nu beneficiază doar statul ci şi cetăţeanul român, la mult discutata lege a pensiilor speciale. Suntem în ultima etapă şi amendamentele care vor fi agreate sper eu cu Comisia Europeană vor urma calea Parlamentului, ca să punem odată capăt legii pensiilor speciale şi să intrăm pe făgaşul normal, pe ideea de contributivitate, inclusiv pentru magistraţi”, a spus Alina Gorghiu, ea precizând că vor discuta şi despre lipsa de resurse umane, pentru că ”multe din erorile din sistem sunt generate şi e volumul mare de muncă al magistraţilor.

„Legislaţia a încurajat ieşirea lor din sistem, câtă vreme pensia este mai mare decât ultimul salariu în plată şi asta este o realitate, atunci evident că magistraţii au preferat să meargă la pensie la 49 de ani. Se schimbă acum. Această discuţie a fost tranşată, se creşte această vârstă de pensionare a magistraţilor ceea ce este un lucru sănătos. (..) Problema a fost tranşată şi dânşii au acceptat că pensiile nu au cum să fie mai mari decât salariul în plată. Această discuţie nu se poartă cu o categorie care are toate drepturilor. Magistratul din România nu mai are dreptul să facă nimic altceva”, a explicat Gorghiu.