ÎCCJ critică legislația care blochează instanțele: Mii de proprietari riscă să ajungă în conflicte din cauza erorilor de cadastru

Sistemul judiciar din România se îndreaptă către un nou blocaj major, generat de această dată de procesul de cadastrare sistematică și de necorelarea actelor de proprietate cu realitatea din teren. Într-o analiză amplă privind disfuncționalitățile din justiție, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Victor Alistar, a atras atenția că neajunsurile legislative și modul în care sunt implementate măsurătorile cadastrale vor scoate la iveală mii de conflicte între cetățeni.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară urmărește înregistrarea gratuită a imobilelor, însă specialiștii avertizează asupra riscurilor majore ascunse în aplicarea practică. Atunci când măsurătorile tehnice efectuate pe teren nu corespund cu suprafețele sau limitele înscrise în vechile titluri de proprietate, apar discrepanțe greu de gestionat administrativ.

De altfel, ÎCCJ a intervenit deja prin Decizia nr. 412/2025 pentru a clarifica efectele juridice ale înregistrării sistematice. Instanța supremă a statuat că, odată ce se deschid noile cărți funciare, își încetează valabilitatea doar vechile descrieri tehnice și planuri cadastrale, nu și dreptul de proprietate în sine. Cu toate acestea, suprapunerile de terenuri, diferențele de hotar și nemulțumirile vecinilor vor alimenta un volum uriaș de procese civile în instanțele de fond.

Pe lângă problemele din domeniul imobiliar, reprezentantul ÎCCJ a criticat dur un fenomen cronic care macină justiția din România: litigiile repetitive generate de acte normative ambigue sau de conduita defectuoasă a instituțiilor statului.

Potrivit lui Victor Alistar, autoritățile publice preferă adesea să piardă mii de procese în instanță în loc să corecteze legislația sau normele de aplicare. Printre domeniile menționate ca fiind generatoare de conflicte masive în contenciosul administrativ se numără:

• Domeniul pensiilor: Contradicțiile dintre principiul contributivității stabilit prin lege și normele subsecvente care au exclus anumite sporuri nepermanente la calculul punctajului, deși pe acestea fuseseră plătite contribuții.
• Sancțiunile rutiere: Valul de procese legate de aplicarea amenzilor pentru rovinietă, care au sufocat la rândul lor activitatea unor judecătorii.
• Salarizarea din sectorul bugetar: Lege ținută în ambiguități care trimite constant angajații la tribunale pentru a-și căuta drepturile salariale.

Concluzia reprezentanților instanței supreme este că simpla suplimentare a schemei de personal din instanțe nu reprezintă o rezolvare sustenabilă. Cât timp legile vor fi calitative slab și vor genera portițe de interpretare conflictuală, cetățenii vor continua să aglomereze tribunalele. Reducerea volumului uriaș de litigii presupune o schimbare de atitudine din partea administrației publice și o corectare activă a normelor care trimit mii de oameni pe drumul costisitor al instanțelor.