Inspecția Judiciară a clasat sesizarea făcută de un procuror DNA împotriva unui judecător care l-a criticat pe Bolojan

Inspecția Judiciară a clasat sesizarea disciplinară formulată de procurorul DNA Cluj, Mihai Dorin Birtoc, împotriva judecătorului Mugurel-Arin Boțu (foto) de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, după ce magistratul a publicat pe Facebook două mesaje critice și ironice la adresa fostului premier Ilie Bolojan.Sesizarea a fost depusă în luna mai și viza presupuse încălcări ale obligațiilor profesionale ale judecătorului, însă Inspecția Judiciară a concluzionat că postările se încadrează în limitele libertății de exprimare și reprezintă intervenții într-o dezbatere publică privind funcționarea sistemului judiciar, potrivit Luju.

În sesizarea transmisă Inspecției Judiciare la 14 mai 2026, procurorul Mihai Dorin Birtoc a susținut că limbajul folosit de judecător ar afecta imaginea magistraturii și ar demonstra lipsă de imparțialitate.Potrivit documentului, procurorul a reclamat că magistratul a folosit un „limbaj licențios și trivial” și că a manifestat „o ireverență crasă constând în formule de adresare nepotrivite la adresa persoanei care ocupa funcția de prim-ministru al României”, precum și „o convingere preconcepută asupra unor măsuri legislative adoptate de Guvernul României”.De asemenea, procurorul a solicitat aplicarea unei sancțiuni disciplinare pe care a descris-o drept „proporțională și descurajantă”.

Prin rezoluția din 25 iunie 2026, Inspecția Judiciară a respins sesizarea și a dispus clasarea cauzei.În motivare, inspectorii au apreciat că cele două texte publicate de judecător se înscriu în cadrul unei dezbateri publice privind politicile bugetar-fiscale și efectele acestora asupra sistemului judiciar și nu reprezintă o implicare politică partizană.Potrivit Inspecției Judiciare, mesajele magistratului „nu relevă o conduită de natură să aducă atingere demnității profesiei de magistrat, imparțialității funcției judiciare ori prestigiului justiției”, fiind expresia libertății de exprimare exercitate într-un context de interes public.Inspectorii au mai reținut că primul text, redactat într-un registru satiric, critica efectele politicilor bugetare asupra instanțelor și lipsa de personal din sistemul judiciar, fără a promova vreun partid sau vreun actor politic.În ceea ce privește al doilea mesaj, Inspecția Judiciară a apreciat că acesta reprezintă o reacție critică și ironică la adresa unui eveniment politic, având ca temă principală impactul deciziilor guvernamentale asupra funcționării justiției.

În argumentarea soluției de clasare, Inspecția Judiciară a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv hotărârea pronunțată în cauza „Dănileț contra României”, referitoare la libertatea de exprimare a magistraților.Cazul readuce în atenție dezbaterea privind limitele în care judecătorii și procurorii își pot exprima public opiniile cu privire la deciziile autorităților și la funcționarea sistemului judiciar.