Judecătorii denunță „degradarea statului de drept”: Revoltă generală în Justiție, din cauza noii Legi a Salarizării

Sistemul judiciar românesc se află în plin conflict cu puterea executivă și legislativă, pe fondul proiectului noii legi a salarizării. Marți, 9 iunie 2026, a fost o zi decisivă: judecătorii au adoptat poziții extrem de dure, iar greferii au luat o decizie strategică de suspendare temporară a protestelor, dar cu amenințarea unei greve iminente.

Curtea de Apel București, în Adunarea Generală cu 202 din 240 de judecători prezenți, a adoptat o hotărâre care denunță „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”. Magistrații solicită Consiliului Superior al Magistraturii „în calitatea sa de garant al independenței justiției” să facă „toate demersurile instituționale la nivel intern și internațional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept”. O poziție similară, adoptată în unanimitate cu 43 de voturi, a venit și de la Curtea de Apel Pitești. Judecătorii de acolo vorbesc despre o „campanie fără precedent de demonizare a puterii judecătorești”, despre care susțin că ar fi fost „asumată ca politică de stat pe parcursul ultimului an”. Documentul invocă campanii de presă considerate dezinformatoare, îndreptate împotriva instituțiilor fundamentale ale puterii judecătorești: Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, curțile de apel și celelalte instanțe.

Judecătorii Curții de Apel Pitești reclama și măsuri ale Guvernului de modificare a statutului magistratului „fără consultare efectivă”, fără a se ține seama de opinia magistraturii. Una dintre cele mai dure acuzații vizează plasarea puterii judecătorești „în zona destinată funcționarilor publici de la nivel local (primării)”, fără a se ține cont de rangul puterii judecătorești în arhitectura statului democratic. Ambele curți de apel au amânat pentru o ședință viitoare luarea unei decizii privind oprirea integrală a activității instanței, lăsând deschisă posibilitatea escaladării protestului în funcție de evoluția proiectului de lege și reacția autorităților.

Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a decis, marți, suspendarea temporară a formelor de protest declanșate față de proiectul noii legi a salarizării unitare. Activitatea instanțelor și parchetelor va reveni la normal începând de miercuri, 10 iunie 2026. Decizia a fost luată de Adunarea Generală Extraordinară a sindicatului, în contextul amânării consultărilor cu Ministerul Muncii. Sindicatul arată că suspendarea protestelor este determinată de „imposibilitatea tehnică de continuare a calendarului inițial de consultări”, după ce întâlnirile programate cu federațiile și sindicatele reprezentative din Justiție pentru 8 sau 9 iunie nu au mai avut loc efectiv, iar Ministerul Muncii a anunțat amânarea acestora fără a stabili o nouă dată. Însă decizia nu înseamnă renunțarea la revendicări. Prin aceeași hotărâre, conducerea Federației PUBLISIND, la care este afiliat SNGJ Dicasterial, este mandatată să înceapă „în regim de urgență” procedurile interne pentru organizarea grevei împotriva politicilor economice și sociale ale statului. Greferii au reclamat inechități și posibile pierderi salariale. Sindicatul a criticat dur forma proiectului, susținând că acesta nu reflectă complexitatea activității grefierilor, responsabilitățile, incompatibilități și rolul personalului auxiliar de specialitate din instanțe și parchete. Conform liderilor sindicali, în noua grilă, greferii ar putea pierde în medie aproximativ 1.500 de lei. Sindicatul leagă blocajul de situația politică de la vârful Executivului. În document se arată că, în lipsa unui Guvern cu puteri depline și a unui program de guvernare aprobat de Parlament, dialogul social pe noua lege a salarizării nu poate fi finalizat prin „angajamente juridice clare și definitive” pentru sistemul judiciar. România se află în plin criză guvernamentală, după demiterea Guvernului Bolojan și desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier. Acesta are la dispoziție 10 zile de la desemnare pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului, în timp ce negocierile cu partidele parlamentare sunt în desfășurare.

Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice a generat proteste și reacții critice în mai multe domenii. Ministerul Muncii a pus proiectul în dezbatere publică pe 25 mai, împreună cu grilele de salarizare și calendarul de implementare. Documentul prevede un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar, o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027 și o grilă structurată pe 12 grade salariale. Judecătorii și greferii respinge dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă, susținând că legea nu reflectă statutul constituțional al puterii judecătorești și riscă să afecteze independența economică a magistraților și personalului auxiliar. Este posibil ca toate Curțile de Apel din țară să adopte hotărâri similare pe parcursul zilei, ceea ce ar transforma nemulțumirile din Justiție într-o reacție instituțională coordonată la nivel național.