Judecătorii și procurorii din CSM denunță noua Lege a salarizării: „Puterea judecătorească este plasată într-o poziție vădit inferioară!”

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și membrii aleși ai CSM reprezentanți ai societății civile lansează un avertisment dur privind noul proiect al Legii salarizării, afirmând că grilele propuse nu reprezintă doar o problemă de venituri, ci afectează poziția constituțională a puterii judecătorești. CSM reclamă faptul că președintele Înaltei Curți ar urma să fie plasat salarial sub miniștri, consilieri prezidențiali sau lideri de grup parlamentar și anunță că va folosi „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului magistraților.

Într-o declarație intitulată „Declarație privind independența statutară a magistraturii”, CSM atrage atenția și asupra situației juridice în care se află proiectul, arătând că acesta continuă să fie folosit drept bază pentru negocieri și pentru o posibilă inițiativă parlamentară, deși procedura în care a fost elaborat a fost suspendată de Curtea de Apel București. Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București”, se arată în comunicat.

Dincolo de disputa procedurală, CSM arată că problema principală este modul în care proiectul construiește ierarhia salarială a funcțiilor din stat.„Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”, avertizează Consiliul.

CSM prezintă drept exemplu situația președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, căruia proiectul îi acordă un coeficient de salarizare de 6,15.„Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului”, arată CSM.

Consilierii prezidențiali, liderii grupurilor parlamentare, vicepreședinții Camerelor, miniștrii, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei premierului ar avea, potrivit grilei invocate de CSM, coeficienți de până la 6,50.Consiliul consideră că diferența nu poate fi justificată prin ierarhia instituțională: „O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.”

CSM notează că aceeași situație se regăsește și la nivelurile inferioare ale sistemului judiciar.Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar avea coeficientul 5,50, față de 6,50 pentru primarul general al Capitalei și 6,00 pentru președintele unui consiliu județean, primarul unui municipiu reședință de județ sau primarul unui sector al Bucureștiului. „Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35”, precizează CSM.

Consiliul invocă și diferențele produse de sporurile acordate altor categorii de bugetari. Potrivit instituției, magistrații se află printre categoriile în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare sau alte facilități în aceeași manieră ca în alte sectoare.CSM dă exemplul unui spor de 40% prevăzut de proiect și susține că, prin aplicarea acestuia, „cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați”.

CSM insistă că nu contestă pur și simplu cuantumul salariilor, ci filosofia grilei și mesajul instituțional pe care aceasta îl transmite.„Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale”, se arată în declarație.

Potrivit CSM, o asemenea grilă „transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului”, în contradicție cu principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor.Constituția prevede, la art. 1 alin. (4), organizarea statului potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, iar art. 124 alin. (3) stabilește că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. CSM are, potrivit art. 133 alin. (1), rolul constituțional de garant al independenței justiției.

Consiliul respinge și perspectiva potrivit căreia menținerea unui anumit nivel salarial pentru judecători și procurori ar reprezenta apărarea unor privilegii.„Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției”, se arată în comunicat.CSM plasează actualul proiect într-un context mai larg al modificărilor care au vizat statutul magistraților în ultimul an: „Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.”

Mesajul CSM devine și mai tranșant în finalul declarației. „Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului”, afirmă Consiliul.În consecință, CSM anunță că este pregătit să reacționeze instituțional și juridic în cazul în care viitoarea lege va păstra această abordare.„Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului”, se precizează în declarație.

Poziția CSM apare într-un moment critic pentru proiect. Noua Lege a salarizării este negociată între partide sub presiunea termenelor din PNRR. Dragoș Pîslaru a declarat anterior că proiectul negociat prevedea aproximativ 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților, iar plafonul prezentat în iulie drept valoare maximală era de 12,1 miliarde de lei.Președintele Nicușor Dan a intervenit în negocieri prin consultări succesive cu PSD, PNL, USR și UDMR, în condițiile în care reforma trebuie finalizată până la sfârșitul lunii august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.Potrivit informațiilor politice obținute miercuri, negocierile tehnice continuă la Cotroceni, iar joi, de la ora 14:00, Nicușor Dan urmează să se întâlnească din nou cu liderii fostei coaliții pentru o discuție asupra formei finale a proiectului.CSM cere însă ca, indiferent de soluția politică găsită, viitoarea reglementare să plece de la „respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției”.

Procurorii din CSM: Grila salarială „se îndepărtează în mod flagrant” de echilibrul puterilor

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervine în disputa privind noua Lege a salarizării, cu o zi înaintea consultărilor politice convocate de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Procurorii reclamă că formula de coeficienți vehiculată pentru magistrați afectează poziția Justiției în raport cu celelalte puteri, acuză lipsa unei consultări efective a CSM și resping orice diferențiere între salarizarea judecătorilor și cea a procurorilor.

Secția pentru procurori arată că a luat act de consultarea programată joi, 20 august, la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan urmează să discute cu liderii politici proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice.„În acest context, Secția reafirmă nevoia ca orice lege de salarizare să respecte rolul și locul justiției într-o societate democratică, reflectate într-o poziție de echilibru față de celelalte puteri ale statului, în condițiile în care formula de coeficienți de salarizare vehiculată în spațiul public se îndepărtează în mod flagrant de la acest echilibru necesar”, transmite Secția pentru procurori.

Un al doilea reproș privește modul în care a fost pregătită reforma. Secția pentru procurori susține că o modificare atât de amplă a sistemului de salarizare nu poate fi făcută fără participarea efectivă a categoriilor profesionale vizate și afirmă că, până în prezent, CSM nu a beneficiat de o asemenea consultare.

„O reconfigurare a sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice trebuie să se realizeze cu consultarea efectivă a tuturor categoriilor vizate, ceea ce nu s-a întâmplat până la acest moment cu Consiliul Superior al Magistraturii, ca instituție reprezentativă a sistemului judiciar”, se arată în comunicat.

Mesajul vine în plin proces de negociere a proiectului. Nicușor Dan a mai avut, pe 11 august, o rundă de consultări la Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, însă discuțiile s-au încheiat fără un acord politic asupra formei legii. Secția pentru procurori introduce și o temă distinctă față de criticile formulate anterior de reprezentanții judecătorilor: eventuala diferențiere salarială în interiorul magistraturii.Procurorii consideră „nejustificată orice discriminare între nivelul salarizării judecătorilor și al procurorilor” și invocă regulile comune privind accesul și cariera în magistratură, precum și regimul similar de incompatibilități și interdicții.

„Secția consideră nejustificată orice discriminare între nivelul salarizării judecătorilor și al procurorilor, având în vedere condițiile identice de admitere în profesie și promovare în carieră, precum și regimul comun de interdicții și incompatibilități, orice altă abordare conducând la crearea unei ierarhii artificiale în interiorul corpului magistraților”, se arată în comunicat.

Poziția este semnificativă în condițiile în care Constituția consacră independența judecătorilor, în timp ce procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic. Secția pentru procurori argumentează însă că aceste diferențe constituționale de statut nu justifică o ierarhizare salarială între cele două categorii de magistrați. Intervenția Secției pentru procurori vine în aceeași zi în care Secția pentru judecători și membrii aleși ai CSM reprezentând societatea civilă au lansat, separat, o critică mult mai amplă la adresa grilelor salariale propuse.