Jumătate din Guvern, în SUA: Se cer bani de la Banca Mondială pentru proiecte de energie nucleară

România încearcă să obțină finanțare de la Banca Mondială pentru proiecte de energie nucleară, într-un demers prezentat drept o premieră: țara noastră ar urma să devină prima din lume care beneficiază de bani ai Grupului Băncii Mondiale pentru producția de energie nucleară.

Aflat într-o vizită oficială la Washington, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a discutat cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale, despre un acord descris ca „istoric” pentru securitatea energetică a României. Potrivit ministrului, miza centrală este atragerea Băncii Mondiale în finanțarea proiectelor nucleare din România, în condițiile în care energia nucleară este văzută drept „pilonul de stabilitate” al mixului energetic național, necesar atât pentru menținerea competitivității economiei, cât și pentru crearea de noi locuri de muncă. Discuțiile nu s-au limitat însă la componenta nucleară. În dialogul de la Washington a fost pusă pe masă și nevoia de investiții mari, considerate „bancabile”, într-o serie de domenii critice: modernizarea termoficării urbane, creșterea eficienței energetice și retehnologizarea rețelelor, astfel încât acestea să poată integra mai eficient sursele de energie regenerabilă. În același timp, stocarea gazelor naturale și flexibilitatea sistemului de aprovizionare sunt menționate ca puncte-cheie pentru garantarea siguranței energetice atât pentru populație, cât și pentru companii.

În acest context, Bogdan Ivan a cerut implementarea rapidă a pachetului „One World Bank Group”, un instrument integrat care ar urma să ajute la pregătirea proiectelor, să ofere finanțare programatică și, mai ales, să asigure garanții guvernamentale menite să reducă costul capitalului. Ministrul a susținut că acest mecanism ar putea funcționa ca un „magnet” pentru investitorii privați, deblocând platforme investiționale deja definite drept priorități naționale. Parteneriatul discutat la Washington a fost susținut și de oficialii Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru, iar rezultatul urmărit este prezentat ca unul cu efecte directe pentru consumatori: pe termen mediu, modernizarea infrastructurii ar trebui să ducă la costuri mai mici pentru oameni și firme, prin sisteme mai eficiente și o economie mai bine protejată de fluctuațiile pieței externe. „O economie competitivă este susținută de o infrastructură energetică modernă și sigură”, a transmis oficialul român, reafirmând angajamentul Bucureștiului pentru o tranziție energetică pragmatică și durabilă.