Legalizarea prostituției: Doar 1 miliard de euro în taxe la buget și o dezbatere care desparte Biserica de Guvern

Dezbaterea asupra legalizării prostituției a intrat în Parlament. Deputatul liberal Ion Iordache a depus, pe 11 ianuarie 2026, un proiect de lege susținut de 18 parlamentari care propune transformarea activității sexuale într-o profesie legal autorizată. Calculele economiștilor sunt impresionante: peste 1 miliard de euro anual în taxe și impozite. Dar opozițiile sunt la fel de ferme – BOR și PSD atacă din poziții morale și sociale.

Adrian Negrescu, analist economic, a prezentat o prognoză care a stârnit atenție. Estimând între 20.000 și 40.000 de lucrători sexuali în România, cu venituri zilnice de minimum 200 de euro, Negrescu calculează o cifră de afaceri între 4 și 8 milioane de euro pe zi. Legalizarea ar aduce statului peste 1 miliard de euro anual din taxe și impozite.Dar calculele economice nu se opresc aici. Legalizarea ar oferi acestor lucrători drepturi complete: salariu, asigurare de sănătate, drept la pensie. Negrescu subliniază că rețelele de trafic de carne vie și proxenetism vor continua să prospereze atâta timp cât statul ignoră realitatea. Fenomenul este imens – suficient cât să justifice o schimbare legislativă.

Proiectul Iordache prevede reglementarea strictă a activității: vârsta minimă 18 ani, consimțământ voluntar obligatoriu, interzicerea exploatării minorilor și a traficului de persoane. Spațiile vor trebui să respecte distanțe minime de 200 de metri de școli și biserici. Controale medicale periodice, consiliere psihologică și autorizare sanitară sunt obligatorii. Proxenetismul și traficul rămân infracțiuni grave.Iordache invocă exemple europene: Germania, Olanda, Austria, Elveția și Grecia au legalizat sau reglementat prostituția. Argumentul este clar – doar prin legalitate poți scoate oamenii din mâinile traficantului. Statul român rămâne „spectator neputincios” în fața abuzurilor, spune inițiatorul.

Patriarhia Română a reacționat ferm. Într-un comunicat oficial, BOR declară că prostituția „reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar”. Legiferarea nu va duce la eradicarea traficului de persoane, susțin reprezentanții Bisericii. Patriarhia se opune categoric, considerând demersul incompatibil cu învățătura credinței ortodoxe și cu respectarea demnității persoanei umane.

PSD atacă din unghi diferit. Deputata Diana Tușa subliniază că problema majoră o reprezintă traficul de minori – mai mult de jumătate din victimele traficului de persoane în România sunt copii. Tușa contestă ideea că legalizarea ar reduce traficul, invocând exemple europene: „Legalizarea prostituției în țări precum Germania, Olanda, Austria, Elveția sau Grecia nu a redus traficul de persoane, ci doar i-a schimbat dinamica și locația.”Soluțiile propuse de PSD sunt educație și politici sociale, nu legalizare. Copiii României au nevoie de educație și locuri de muncă, nu de legalizarea activităților controversate, susține Tușa.

Dezbaterea pune în evidență o dilemă fundamentală. Pe de o parte, economia subterană a sexului este imensă și necontrolată – o sursă potențială de venituri și o oportunitate de protecție socială. Pe de alta parte, legalizarea nu garantează eliminarea exploatării și traficului – riscul este ca legalizarea să creeze doar o categorie de activitate legal exploatată.Iordache afirmă că a ales „reglementarea în locul ipocriziei”. Dar critica PSD și BOR nu este fără temei – legalizarea în alte țări europene nu a rezolvat problemele de trafic și exploatare. Ele s-au mutat, s-au adaptat.

România se confruntă cu o alegere dificilă. Legalizarea ar aduce venituri bugetare și ar oferi protecție socială unor zeci de mii de persoane. Dar ar putea normaliza exploatarea și nu ar rezolva problemele de trafic și abuz. Opozițiile BOR și PSD au puncte valide – traficul de minori și exploatarea sexuală sunt probleme care nu se rezolvă prin legi, ci prin politici sociale și educație.Dezbaterea va continua în Parlament. Indiferent de rezultat, România trebuie să recunoască realitatea: prostituția există, traficul de persoane este masiv, iar statul trebuie să aleagă între a ignora fenomenul sau a-l reglementa. Fiecare cale are costuri și beneficii. Alegerea va defini politica socială a țării pentru ani de zile.