Legea pensiilor magistraților s-ar putea întinde spre 2040. Judecătorii și procurorii contraatacă: „Atacuri periculoase și iresponsabile de la vârful statului român!”

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) trag un semnal de alarmă și arată faptul că prin disputa politică privind pensiile magistraților se ajunge la slăbirea puterii judecătorești.

”Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) condamnă public continuarea absolut iresponsabilă a campaniei publice de decredibilizare a puterii judecătorești, subliniind că scopul final al acesteia este slăbirea magistraturii până în punctul în care puterea judecătorească nu va mai avea independența şi forța necesară pentru a-şi îndeplini rolul constituțional, acela de a garanta egalitatea în faţa legii şi dreptul la un proces echitabil al fiecărui cetăţean, pentru apărarea drepturilor şi libertăților sale fundamentale. Pe data de 30 iulie asociaţiile magistraţilor au subliniat că o asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești, acest linșaj public conducând la o segregare a societății civile, distrugând sistematic și conștient încrederea în deciziile instanțelor judecătorești. Această campanie nu doar că a continuat, dar a culminat în ultima perioadă cu atacuri fără precedent la adresa instanţei supreme, precum şi cu declarații iresponsabile, incalificabile şi deosebit de periculoase venite de la vârful Statului Român, respectiv din partea vicepremierului şi reprezentanţilor partidelor din coaliţia de guvernare.

1. Atacurile la adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv prin campanii publice fără precedent de coalizare a opiniei publice împotriva judecătorilor instanţei supreme, reprezintă un atac direct la adresa democraţiei constituţionale, dat fiind rolul fundamental pe care această instanţă îl are în ierarhia instanţelor judecătoreşti.

Înalta Curte de Casaţie a avut, de-a lungul istoriei, şi trebuie să aibă şi în viitor, un rol fundamental în arhitectura statului român, fără de care nu există stat de drept şi democraţie constituţională. Atacurile directe şi vehemente la adresa instanţei supreme depăşesc cu mult limitele rezonabile şi acceptabile ale criticilor argumentate ale unor hotărâri judecătorești şi subminează încrederea cetăţenilor în întregul sistem judiciar. Aceste atacuri sunt cu atât mai periculoase cu cât se înscriu în cadrul unei ample şi susţinute campanii de denigrare a puterii judecătorești în ansamblul său, campanie asupra căreia au tras un semnal puternic de alarmă şi asociaţiile europene ale magistraților, precum şi Reţeaua europeană a Consiliilor Judiciare, care, pe data de 22 august, a făcut un apel „la politicienii și instituțiile media din România să sprijine sistemul judiciar. Cel puțin, atacurile nefondate asupra sistemului judiciar și răspândirea dezinformării despre anumiți judecători trebuie să înceteze.”

2. Declaraţiile vicepremierului României, din data de 08.11.2025, doamna Oana Gheorghiu, potrivit cărora plata pensiilor de serviciu s-ar realiza luându-se bani de la gura unui copil care se culcă flămând sau de la bugetul unui spital care nu are medicamente reprezintă o mostră de manipulare emoțională nocivă şi iresponsabilă, venită din vremurile negre ale stalinismului şi comunismului construit pe lupta de clasă.

Declaraţiile făcute în calitate de vicepremier al României, reprezentant al Guvernului, nu sunt niciodată simple opinii personale, ci reflectă o conduită asumată la nivelul cel mai înalt în stat de subminare a încrederii în sistemul judiciar prin antagonizarea cetăţenilor faţă de categoria profesională a magistraţilor. După cum a arătat chiar Primul Ministru într-o intervenţie recentă la Digi24, „(…) una este să ai nişte păreri personale şi alta este să acţionezi în numele României”. Declaraţiile publice în calitate de vicepremier au fost făcute de la cel mai înalt nivel al Guvernului şi au rămas nesancţionate de acesta, legitimând aşadar acest tip de afirmaţii extrem de periculoase.Astfel de declaraţii nu fac decât să inflameze opinia publică şi discursul public, excluzând de plano orice posibilitate de a se crea un climat calm pentru un dialog echilibrat cu privire la orice noi propuneri de reglementare referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor, fapt ce arată încă o dată că la nivelul Guvernului nu există nicio intenţie de dialog real, ci doar intenţia evidentă de a destabiliza violent şi ireversibil puterea judecătorească şi de a segrega societatea civilă.

3. Declaraţiile viceprimarului Timişoarei, reprezentantul unui partid politic din coaliţia de guvernare, din data de 07.11.2025, în sensul că „este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se dateuiască cu interlopi sau tot felul de băieţi de genul ăsta, metoda loverboy de a corupe…vorbesc foarte serios…Şi aceste judecătoare ajung să fie şantajate de un interlop sau un băiat deştept dintr-o zonă sau alta şi ajung să controleze deciziile unui judecător” ating o culme a insolenţei şi iresponsabilităţii, greu de imaginat chiar în climatul de toxicitate şi ură ce caracterizează azi discursul public la adresa magistraturii.

O astfel de abordare publică absolut stupefiantă nu este doar un atac imund la adresa puterii judecătoreşti, în condiţiile în care, la nivelul anului 2020 în justiţie existau 73% femei şi 27% bărbaţi, iar declaraţiile viceprimarului Timişoarei, bărbat, vizează „un fenomen generalizat” privind o categorie profesională ai cărei reprezentanţi sunt preponderent femei. Declaraţiile viceprimarului sunt şi un atac impardonabil, josnic la adresa victimelor femei ale abuzurilor emoţionale sau sexuale pentru faptele reprobabile ale bărbaţilor care ajung să le şantajeze. Femeile victime ale unor abuzuri psihice sau fizice sunt discreditate, afirmându-se că nu ar fi responsabile în exercitarea unei profesii, prin plasarea vinei pentru abuz în sarcina victimei, mecanism atât de prevalent în discursul pe reţelele de socializare, însă absurd şi total iresponsabil atunci când este preluat de reprezentanţi de seamă ai partidelor politice din coaliţia de guvernare. Dincolo de faptul că acest tip de discurs perpetuează traumele emoţionale sau fizice suferite de victimele reale ale abuzului, particularizarea sa la femeile dintr-o anumită categorie profesională distruge credibilitatea modului în care femeile îşi exercită profesia, creând impresia publicului că, în cazul de faţă, deciziile pronunţate de femeile judecător în general ar fi controlate de „un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta”.

Această manieră de denigrare coordonată a profesiei a coborât discursul public la nivelul cel mai de jos al josniciei, fiind cu atât mai gravă cu cât atacurile împotriva magistraturii vin din partea celor mai înalţi reprezentanţi ai puterii politice şi statale, la nivel central şi local.UNJR, AMR, AJADO şi APR reiterează cererea adresată reprezentanţilor puterii executive de a opri atacurile la adresa puterii judecătoreşti şi de a-şi îndeplini, în schimb, atribuţiile constituționale de bună guvernare. Nu magistraţii, ci modul în care guvernanţii şi-au îndeplinit atribuţiile, de-a lungul timpului, a condus la situaţia bugetară actuală a României.UNJR, AMR, AJADO şi APR vor folosi toate mijloacele legale împotriva unor astfel de atacuri, în condiţiile în care apelurile noastre publice pentru încetarea campaniei de denigrare a profesiei de magistrat, menită să ostilizeze cetăţenii faţă de această categorie profesională, nu doar că nu au încetat, dar au atins apogeul virulenţei, al discriminării degradante şi al josniciei. Nu vom abdica niciodată de la apărarea independenţei justiţiei, oricât de intense, mizerabile şi prelungite ar fi atacurile la adresa acesteia şi indiferent din ce sfere politice sau sociale ar veni, pentru că fără justiţie liberă nici un om nu este liber.”, arată asociațiile profesionale ale magistraților.

Asociația Forumul Judecătorilor cere CSM să facă ordine rapidă

Supuși din ce în ce mai des atacurilor și criticilor vizavi de veniturile considerate mari pe care le au sau de vârsta de pensionare, magistrații își varsă năduful și acuză că de fapt unele instanțe sunt supra încărcate cu procese, în vreme ce pe la altele ar cam bate vântul!

Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să normeze „neîntârziat” munca în sistemul judiciar în contextul crizei de personal din sistemul judiciar şi a restrângerilor bugetare şi şi să stabilească măsuri concrete pentru reducerea diferenţelor de încărcătură între diversele instanţe, „nefiind firesc să existe judecători supraîncărcaţi şi colegi cu activitate mult mai redusă”. Asociaţia consideră că orice întârziere în acest sens dăunează calităţii actului de justiţie, care „nu trebuie să presupună un «hei-rup» judiciar”, ci soluţii pentru „o justiţie reală, previzibilă şi coerentă” pentru cetăţeni. Judecătorii reclamă lipsa timpului şi „supraîncărcarea”, ceea ce poate duce la „soluţii eronate”.

„Forumul Judecătorilor din România” arată, într-un comunicat de presă, că, în condiţiile crizei de personal din sistemul judiciar şi a restrângerilor bugetare care afectează magistratura, orice întârziere în reglementarea concretă a normării muncii magistraţilor este dăunătoare calităţii actului de justiţie, care nu trebuie să presupună un ”hei-rup” judiciar, ci soluţii pentru a asigura o justiţie reală, previzibilă şi coerentă pentru destinatarii săi, cetăţenii.

„Realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislaţiei în continuă modificare, iar nu pronunţarea unor soluţii ce pot fi eronate, din lipsă de timp şi supraîncărcare, felul în care se cuantifică activitatea judecătorului nesurprinzând dimensiunea reală a efortului depus. Volumul optim de activitate trebuie gândit pe criterii obiective, care pot fi utilizate pentru determinarea gradului de dificultate/complexitate al diverselor cauze”, precizează sursa citată.

Aceeaşi sursă menţionează că testele psihologice derulate în timp au indicat „un nivel ridicat de solicitare a judecătorilor evaluaţi” din cauza volumului de muncă şi a gradului de complexitate al şedinţelor”.

„Consecinţele în plan psihologic, constând în diminuarea capacităţii de concentrare la sfârşitul zilei de şedinţă şi apariţia modificărilor factorului personal (diminuarea autonomiei şi a stabilităţii personale) pun în evidenţă efectele suprasolicitării manifestată în timp. Au fost efectuate măsurători care au urmărit repartizarea în timp în funcţie de gradul de complexitate şi măsurători pentru diminuarea nivelului suprasolicitării neuropsihice prin şedinţe de management al stresului sau antrenament al unor abilităţi”, se arată în comunicat.

„În consecinţă, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Consiliului Superior al Magistraturii să normeze urgent munca în sistemul judiciar şi să stabilească măsuri concrete pentru reducerea diferenţelor de încărcătură între diversele instanţe, nefiind firesc să existe judecători supraîncărcaţi şi colegi cu activitate mult mai redusă. În acest sens, se pot face propuneri legislative pentru reevaluarea competenţei instanţelor după valoarea obiectului cauzelor sau obiectul în sine, dar se poate adopta şi un model de repartizare a dosarelor, în condiţii de supraîncărcare, derogând de la principiile de competenţă ale procedurii civile, la instanţe de acelaşi grad, foarte apropiate teritorial, pe raza aceluiaşi tribunal sau a aceleiaşi curţi de apel, până la echilibrarea sau măcar apropierea volumului de lucru aferent”, afirmă judecătorii.

Aceştia consideră că reglementarea medierii obligatorii în România poate fi o soluţie pe care CSM să o solicite urgent puterii legislative/executive, susţinută fiind şi de hotărârile CJUE, pentru a evita condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului determinate de întârzierile fireşti în soluţionarea cauzelor civile lato sensu, în coordonatele actuale ale lipsei acute de personal în sistemul judiciar.

Cel mai recent, ordonanţa emisă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene la 3 septembrie 2024 în cauza C‑658/23, Investcapital Ltd, reconfirmă faptul că Directiva 2008/52 nu se opune, în principiu, unei reglementări naţionale conform căreia recurgerea la mediere, înainte sau după începerea procedurii judiciare, este obligatorie sau face obiectul unor stimulente sau sancţiuni, menţionează Asociaţia.

Astfel, potrivit sursei citate, în România „nu există niciun obstacol legislativ sau jurisdicţional care să împiedice legiferarea unei proceduri de mediere obligatorie, spre exemplu: în ceea ce priveşte cauzele din domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor; în anumite cauze din materia dreptului familiei; în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate; în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură; în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă; în litigiile civile a căror valoare este sub 100.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013 – 1.024 sau la cea prevăzută la art. 1.025 – 1.032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

„În România există un corp pregătit de mediatori, avocaţii şi notarii publici putând fi, de asemenea, antrenaţi în proceduri amiabile, iar medierea obligatorie ca o condiţie de admisibilitate a acţiunii în justiţie este deja legiferată în diverse state ale Uniunii Europene (a se vedea modelul italian preluat şi de alte state din UE, care poate deveni unul viabil şi pentru România; modelul implică obligativitatea parcurgerii procedurii medierii anterior sesizării instanţei, costurile pentru prima şedinţă fiind suportate de stat, iar Curtea Constituţională a Italiei a validat constituţionalitatea acestui model, prin Decizia nr. 97 din 18 aprilie 2019) şi susţinută ferm de jurisprudenţa obligatorie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv a Curţii Europene a Drepturilor Omului”, mai arată sursa citată.

Premierul Ilie Bolojan le-ar fi transmis deputaților PNL că săptămâna viitoare este foarte probabil să fie convocat un plen reunit pentru a modifica o lege din pachetul doi, iar pentru pensiile magistraților soluția tot mai vehiculată este extinderea perioadei de tranziție până în 2040, informează Mediafax.

Potrivit surselor, premierul Ilie Bolojan le-ar fi transmis deputaților că săptămâna viitoare este foarte probabil să fie convocat un plen reunit, necesar pentru deblocarea uneia dintre legile restante din pachetul 2 de reforme. Sursele afirmă că premierul a explicat parlamentarilor că, în cazul acestei legi, există un singur articol declarat neconstituțional, iar soluția ar fi eliminarea respectivei prevederi și trecerea proiectului în forma ajustată, pentru a evita noi întârzieri.

În ceea ce privește pachetul dedicat reformei administrației, Bolojan ar fi transmis că există un acord de principiu în coaliție.Cea mai sensibilă discuție a vizat însă reforma pensiilor magistraților. Premierul ar fi indicat că cea mai probabilă variantă este extinderea termenului de tranziție până în anul 2040, soluție considerată de echipele tehnice ca fiind singura care poate obține atât acceptul magistraților, cât și conformitatea constituțională.