Magistrați în grevă, corupți liberi. Marile dosare penale, „albite” în ultimele luni

Sistemul judiciar traversează o perioadă marcată de tensiuni instituționale și decizii cu impact major asupra unor dosare de corupție. De peste o lună, instanțele funcționează într-un regim limitat, ca urmare a protestului magistraților împotriva reformei pensiilor. În această perioadă sunt soluționate doar cauzele ce privesc drepturile și libertățile fundamentale (arestări preventive, prelungiri de măsuri preventive), restul proceselor fiind amânate.Ziare.com a analizat marile dosare în care politicieni corupți au devenit liberi în ultimele luni și în ce instanțe au trenat nejustificat de mult judecarea cauzelor astfel încât au influențat evoluția proceselor.

În ianuarie 2025, ICCJ a respins apelul DNA împotriva achitării omului de afaceri Puiu Popoviciu. În vara lui 2024, Curtea de Apel București îi anulase condamnarea definitivă de 7 ani, ridicând și sechestrul pe terenul de 224 de hectare din Băneasa, evaluat la 700 de milioane de euro.Judecătoarea Liana Arsenie a argumentat că Popoviciu a încheiat o „afacere legală”, iar universitatea care a pierdut terenul nu are de fapt nimic de revendicat.

În februarie 2025, Înalta Curte a anulat definitiv mandatul de arestare emis pe numele omului de afaceri Dragoș Săvulescu. Decizia confirmă hotărârea Curții de Apel București, în ciuda contestației DNA.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 242/F din data de 13 decembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 7083/2/2023 (3803/2024). Cheltuielile ocazionate cu soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 februarie 2025”, au decis magistrații ICCJ.

În martie 2025, Curtea de Apel București l-a achitat pe fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, acuzat că a primit mită de 30 milioane de euro. Procesul a durat aproape un deceniu și a trecut prin mâinile a 10 judecători. Instanța a dispus achitarea pentru abuz în serviciu și spălare de bani și a constatat prescrierea faptei de luare de mită.

„În baza art. 396 alin. 5 Cpp, raportat la art. 16 alin. 1 lit. a Cpp, achită pe inculpatul Vanghelie Marian Daniel, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată (52 de acte materiale săvârşite în perioada 2007-2012). În baza art. 396 alin. (1) şi (6) Cpp, raportat la art.16 alin.(1) lit.f) Cpp, art. 154 alin.(1) lit. b) Cpp şi art. 5 Cpp, cu referire la art.155 alin. (1) Cod penal, interpretat prin deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr.67 din 25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, încetează procesul penal faţă de inculpatul Vanghelie Marian Daniel, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. În baza art.396 alineat 5 rap. la art. 16 lit. b) teza I cu aplicarea art. 4 Cod de procedură penală, dispune achitarea inculpatului Vanghelie Marian Daniel, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani”, se arată în hotărârea instanţei, care este definitivă.

Tot în septembrie, Înalta Curte a dispus eliberarea din penitenciar a fostului șef al CNAS, Lucian Duță, condamnat definitiv la 6 ani pentru o mită uriașă: 6,3 milioane de euro. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Adriana Ispas, apropiată a Liei Savonea, cu care împarte un trecut presărat de achitări controversate și prescripții.Lucian Duţă ar fi primit 800.000 de euro cash și 5.500.000 de euro în cont. Cash-ul l-ar fi primit personal într-un garaj, într-o sală alăturată biroului de la CNAS, despre care susţinea că ar fi fost protejată împotriva înregistrărilor sau într-un apartament vecin și care nu era pe numele lui, se arată în rechizitoriu.

În septembrie 2025, fostul deputat PSD și patron al televiziunii RTV, Sebastian Ghiță, a scăpat de al cincilea dosar de corupție. Procesul a fost tergiversat ani întregi, până la prescrierea faptelor. Dosarul „Taxe pentru contracte IT”, trimis în instanță în 2022, a fost restituit la DNA după trei ani de cameră preliminară. Curtea de Apel Ploiești a decis că dosarul a fost „prost făcut”, excluzând mai multe probe în baza deciziilor Curții Constituționale.Sebastian Ghiță, refugiat ani la Belgrad, poate reveni în țară fără riscul unui nou mandat de arestare.

Și Alina Bica poate reveni liniștită în România. Magistrații români au considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral și, astfel, au dispus încetarea efectelor mandatului.Potrivit Ministerului Justiției, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”. În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare, întrucât pedeapsa fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian.Deși instanțele din România se află în protest și judecă doar „cauzele urgente”, cazul Alinei Bica a fost tratat cu celeritate. Dosarul a fost înregistrat pe 30 septembrie, primul termen a avut loc pe 2 octombrie, iar decizia definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie. Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.