Mită de la Huawei – Ancheta din PE bubuie și în România: 3 actuali sau foști europarlamentari români, vizați de ancheta procurorilor

Parchetul federal belgian a anunţat joi că peste douăzeci de percheziţii au fost efectuate în Belgia, în cadrul unei anchete pentru corupţie ce implică Parlamentul European. Mai mulți europarlamentari sunt suspectați că au primit bani de la gigantul chinezesc Huawei, pentru a le susține cauza în Parlamentul European.

Conform surselor noastre, în ancheta procurorilor apar și numele unor foști sau actuali europarlamentari români. Ar fi vorba despre:

1. Daniel Buda, actual europarlamentar PNL și lider al PNL Cluj (PPE).

2. Cristian Bușoi, fost europarlamentar PNL și în prezent secretar de stat la Ministerul Energiei (PPE).

3. Tudor Ciuhodaru, fost europarlamentar din partea PSD (S&D).

Conform surselor judiciare, în anchetă sunt vizați peste 20 de eurodeputați, dar și foarte mulți consilieri ai europarlamentarilor.

Parchetul federal belgian a anunţat joi că peste douăzeci de percheziţii au fost efectuate în Belgia şi una în Portugalia în cadrul unei anchete pentru corupţie ce implică Parlamentul European şi practicile de lobby comercial. Mai multe persoane au fost reţinute de poliţia belgiană pentru a fi interogate. Potrivit cotidianului belgian Le Soir, ancheta vizează practicile lobbyiştilor de la Bruxelles ai grupul chinez de telecomunicaţii Huawei începând din 2021, relatează AFP şi POLITICO.

Publicaţia de investigaţii Follow the Money şi publicaţiile belgiene Le Soir şi Knack au relatat prima dată despre acest scandal, scriind că procurorii cercetează infracţiuni legate de gigantul tehnologic chinez Huawei. O persoană care are cunoştinţă de anchetă a confirmat, de asemenea, că ancheta este legată de Huawei, potrivit POLITICO.

Contactat de AFP, grupul chinez de telecomunicaţii nu a oferit deocamdată o reacţie.

Poliţia federală belgiană a efectuat raidurile în primele ore ale zilei de joi, potrivit POLITICO. Două persoane care lucrează în clădirea principalului birou de lobby al Huawei din Bruxelles au declarat pentru POLITICO că au văzut ofiţeri de poliţie intrând în birou joi dimineaţa şi că erau încă în incintă la prânz.

„Putem confirma că avem o anchetă în curs privind acuzaţii preliminare de corupţie activă, falsificare de documente, spălare de bani la Parlamentul European”, a declarat un purtător de cuvânt al Biroului procurorului belgian.

Poliţia a efectuat raiduri la 21 de adrese din Bruxelles, Flandra, Valonia şi în Portugalia, a adăugat purtătorul de cuvânt. Mai multe persoane au fost reţinute.

„Corupţia ar fi fost practicată în mod regulat şi foarte discret din 2021 până în prezent, sub masca lobby-ului comercial şi luând diverse forme, cum ar fi remuneraţia pentru ocuparea unor funcţii politice sau cadouri excesive, precum cheltuielile de catering şi de deplasare, sau invitaţii regulate la meciuri de fotbal”, a declarat Parchetul federal belgian, citat de AFP. Scopul era de a „promova interese comerciale pur private în contextul deciziilor politice”, adaugă acesta.

În centrul anchetei se află un fost asistent parlamentar angajat ca director de afaceri publice la biroul Huawei din Bruxelles.

Le Soir relatează că mai mulţi lobbyişti au fost reţinuţi pentru a fi prezentaţi judecătorului de instrucţie care conduce ancheta şi că aproximativ cincisprezece foşti şi actuali deputaţi europeni se află în vizorul anchetatorilor. O sursă din poliţie a declarat însă pentru AFP că deocamdată niciun europarlamentar nu se numără printre cei reţinuţi.

Ancheta vizează „corupţia activă în cadrul Parlamentului European”, precum şi „falsul şi uzul de fals”, toate în cadrul unei „organizaţii criminale”, a precizat Parchetul federal.

Plăţile sau alte avantaje financiare ar fi fost disimulate „în fluxuri financiare legate de plata cheltuielilor de conferinţă şi au fost plătite către diverşi intermediari”, a adăugat parchetul, precizând că acesta caută, de asemenea, probe pentru o posibilă spălare de bani. „O serie de documente şi obiecte au fost puse sub sechestru şi urmează să fie analizate în detaliu”, menţionează comunicatul.

POLITICO a scris în 2023 că serviciile de informaţii belgiene investighează operaţiunile gigantului tehnologic chinez, potrivit unor documente confidenţiale văzute de POLITICO şi a trei persoane familiarizate cu această chestiune.

Serviciul de Securitate de Stat al Belgiei (VSSE) a solicitat discuţii cu foşti angajaţi ai operaţiunii de lobby a companiei din inima cartierului european de la Bruxelles, ca parte a colectării de informaţii pentru a examina modul în care China ar putea folosi actori nestatali – inclusiv lobbyişti de rang înalt de la biroul Huawei din Bruxelles – pentru a promova interesele statului chinez şi ale partidului său comunist în Europa.

Serviciile de securitate belgiene sunt însărcinate cu monitorizarea operaţiunilor conduse de actori străini în jurul instituţiilor UE.

Un fost lobbyist care a lucrat pentru Huawei în Europa a declarat, ca răspuns la noile evoluţii: „Am avut parte de o presiune uriaşă când era vorba să ajungem la legislatori, în special venind dinspre SUA. A fost foarte dificil să ne întâlnim cu oficialii, deoarece Huawei era persona non grata”.

POLITICO a relatat, de asemenea, în 2023 că un lobbyist senior pentru Huawei l-a sunat în 2020 pe fostul comisar pentru piaţa internă Thierry Breton pe numărul său personal de mobil, într-un apel telefonic care l-a „îngrozit” pe comisar şi care a dus la o scrisoare oficială de scuze din partea preşedintelui de atunci al Huawei, Ken Hu, către şefa Comisiei Europene.

REACŢII ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

Este a doua oară în mai puţin de trei ani când Parlamentul European, singura instituţie aleasă din UE, este zguduit de un scandal de corupţie. În cadrul afacerii denumite „Qatargate”, justiţia belgiană investighează din 2022 fapte care implică mai mulţi actuali sau foşti eurodeputaţi socialişti suspectaţi că ar fi fost corupţi de Qatar şi Maroc. Acuzate că ar fi făcut cadouri sau plăţi în numerar pentru a-şi îmbunătăţi imaginea în ceea ce priveşte drepturile omului, cele două ţări au negat întotdeauna ferm acest lucru.

Parlamentul European a declarat joi pentru AFP că a „luat act” de noua anchetă şi a promis să „coopereze pe deplin”, potrivit unei purtătoare de cuvânt.

Vestea noii anchete a provocat agitaţie la Parlamentul European din Strasbourg, unde membrii camerei sunt reuniţi în această săptămână pentru o sesiune plenară, scrie POLITICO.

Manon Aubrey, copreşedintele grupului Stângii, a declarat că „acuzaţiile sunt extrem de grave”. Aceasta „expune din nou eşecul instituţiilor europene în asigurarea integrităţii reprezentanţilor europeni şi a protecţiei democraţiei”, a spus ea.

Eurodeputatul liberal olandez Bart Groothuis a declarat că aşteaptă „un răspuns clar şi ferm din partea preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Credibilitatea instituţiei noastre este în joc, aşa că nu există „dacă” sau „dar”, ci ar trebui luate măsuri clare şi energice”, a arătat el.

Daniel Freund, membru german al grupului Verzilor din Parlament, a declarat că „din păcate, nu este o surpriză. Prevenirea corupţiei în UE este inadecvată. Acest caz trebuie să fie investigat rapid”, a cerut el.

„În caz că există dubii, Huawei ar trebui să fie interzisă în incintă pe durata investigaţiei”, este de părere Freund. „Trebuie să încetăm în sfârşit să tratăm astfel de incidente ca pe nişte infracţiuni minore. Corupţia trebuie pedepsită aspru”, a insistat eurodeputatul.

Parchetul federal belgian a anunţat joi că peste douăzeci de percheziţii au fost efectuate în Belgia, în cadrul unei anchete pentru corupţie ce implică Parlamentul European. Mai mulți europarlamentari sunt suspectați că au primit bani de la gigantul chinezesc Huawei, pentru a le susține cauza în Parlamentul European. Totul a pornit de la eurodeputatul Fulvio Martusciello, cel care a distribuit o scrisoare printre eurodeputați, în sprijinul tehnologiei 5G, dar în spate s-ar fi aflat interese ale chinezilor de la Huawei.

Europarlamentarul PNL, Daniel Buda, unul dintre cei care ar fi vizați în această anchetă, a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, că el nu a avut nicio întâlnire sau legătură ”cu autorități, lobbyiști, reprezentanți chinezi”. El arată că a semnat scrisoarea lui Martusciello, dar văzuse doar un rezumat și a fost de acord cu ideea pentru că își dorește dezvoltarea interconectivității în Europa, principala sa preocupare fiind o rețea de internet de mare viteză în zonele rurale.

”Aș dori să clarific în mod categoric câteva aspecte esențiale:

1. Nu am avut niciodată vreo legătură, întâlnire sau contact cu autorități, lobbyiști, reprezentanți chinezi sau orice alte persoane asociate cu acest subiect.

2. Scrisoarea la care faci referire a fost primită de la europarlamentarul Martusciello pentru a fi semnată, ceea ce reprezintă o practică obișnuită în Parlamentul European. Menționez ca nicăieri nu apare în cuprinsul scrisorii vreo referire la Huawei sau China.

În ceea ce privește acordul meu asupra scrisorii, trebuie să subliniez că mi-a fost adusă în atenție printr-un rezumat “summa summarum” pregătit de echipa mea, care m-a informat că și alți membri ai Comisiei AGRI au semnat-o.

În mod cert, acordul meu față de această scrisoare a fost dat având în vedere referințele la necesitatea accesului la internet de bandă largă în zonele rurale. Fermierii se confruntă cu dificultăți majore în procesul de digitalizare din cauza lipsei conectivității la internet. De fapt, în timpul dezbaterilor din Comisia pentru Agricultură pe tema revitalizării zonelor rurale, principala condiție evidențiată a fost accesul la internet.

Chiar și astăzi, în timpul discuțiilor despre transportul animalelor, s-a subliniat faptul că lipsa accesului la internet împiedică utilizarea unor mecanisme esențiale de trasabilitate, precum sistemul TRACES.

Cu toate acestea, trebuie să precizez că mecanismele tehnice și metodele de implementare ale acestei dezvoltări depășesc aria mea de expertiză. Singurul aspect pe care îl cunosc este că la nivelul Comisiei Europene s-au alocat fonduri pentru dezvoltarea internetului în toate regiunile sale, iar instituțiile europene își manifestă și astăzi o preocupare continuă legată de internet, deoarece nu poți vorbi nici de zone rurale, nici de medicina de calitate, nici învățământ de calitate în lipsa accesului la internet.

Ceea ce este cert este că orice acord din partea mea s-a referit strict la dezvoltarea infrastructurii digitale în zonele rurale, fără nicio influență externă sau internă.

În toate demersurile mele, am acționat întotdeauna – și voi continua să acționez – cu bună-credință, pentru a sprijini activitatea fermierilor, respectând cu strictețe toate obligațiile legale și morale.”, a explicat Daniel Buda.

La rândul său, fostul europarlamentar PNL, Cristian Bușoi, arată că el nu a avut nicio corespodență cu eurodeputatul Matrusciello și nu a semnat scrisoarea despre care se face vorbire în ancheta procurorilor.

”Pentru corecta informare a publicului, în legătură cu informațiile care au apărut în legătură cu o scrisoare trimisă în 2021 către Comisia Europeană, fac următoarea precizare:

Din verificările e-mailului oficial de la Parlamentul European și cu foștii mei asistenți, nu am găsit nicio corespondență cu domnul Fulvio Matrusciello, care pare inițiatorul demersului scrisorii de lobby pentru Huawei, sau cu altcineva pe tema acestei scrisori. Cu siguranță, NU am semnat nici electronic, nici olograf această scrisoare și nu îmi aduc aminte ca fostul meu coleg, eurodeputatul Matrusciello, să îmi fi cerut un acord verbal pentru această scrisoare. Poziția mea în toate discuțiile oficiale și neoficiale a fost de a susține poziția României în a avea o tehnologie 3,4 și 5 G fără breșe de securitate.”, a precizat Cristian Bușoi, pentru STIRIPESURSE.RO.

”Nici măcar verbal nu îmi aduc aminte să mă fi întrebat Matrusciello”, a mai spus el.

***Până la ora transmiterii acestei știri, fostul europarlamentar Tudor Ciuhodaru nu a emis un punct de vedere.

Scrisoarea de la care a început ancheta procurorilor:

”Subiect: Scrisoare privind implementarea tehnologiei comunicațiilor în UE

Noi, subsemnații deputați ai Parlamentului European din diferite grupuri politice, împărtășim o preocupare comună cu privire la politizarea desfășurării tehnologiei 5G în Uniunea noastră.

Comisia Europeană, împreună cu statele membre, a clarificat faptul că digitalizarea este unul dintre cei doi piloni cheie pe care trebuie să se construiască recuperarea post-Covid. Cea de-a cincea generație de sisteme de telecomunicații, sau 5G, oferă capacități pentru a satisface nevoile tot mai mari de conectivitate din Europa, care reprezintă coloana vertebrală a creării de locuri de muncă, a creșterii economice, a serviciilor publice potrivite pentru era digitală și a oportunităților pentru toți.

Printre altele, de 5G va beneficia de asistența medicală prin extinderea telemedicinei. În special zonele rurale ale Europei au nevoie de un acces mai bun la sănătate – iar aici este esențială telemedicina. Dar telemedicina necesită o rețea care să poată suporta videoclipuri de înaltă calitate în timp real, așa cum este cazul 5G. Cu sistemele compatibile 5G, pacienții pot fi tratați mai devreme, indiferent de locul în care trăiesc.

Dar asistența medicală nu este singurul sector care va beneficia de 5G. Industria europeană în ansamblu va beneficia și ea. Conexiuni mai rapide și mai stabile pot conecta echipe în mai multe locații simultan, sprijinind munca la distanță – ceea ce este esențial în lupta noastră împotriva Covid-19. În același timp, posibilitatea de a accesa și partaja rapid date va ajuta companiile să crească creșterea și economiile, îmbunătățind în același timp experiența clienților. Comisia a menționat chiar că sistemul va spori, de asemenea, o cooperare puternică între statele membre și instituțiile Uniunii Europene în materie de securitate cibernetică.

Nu în ultimul rând, o implementare în timp util a 5G va aduce beneficii directe consumatorilor europeni în viața lor de zi cu zi. De îndată ce această tehnologie este disponibilă pentru toată lumea, aproape 500 de milioane de cetățeni se vor bucura de o conexiune mult mai rapidă și mai fiabilă. Cu o conectivitate mai largă și îmbunătățită, mai mulți oameni vor avea acces la internet și, prin urmare, la servicii digitale și educație digitală.

Cu alte cuvinte, se presupune că 5G este țesutul conjunctiv dintre toate viziunile viitorului. Din păcate, unele state membre au interzis sau intenționează să interzică utilizarea dispozitivelor străine 5G din motive ulterioare și frică nejustificată de riscuri de securitate națională și chiar împing pe alții să se alăture clubului lor. Dar astfel de comportamente nu servesc pe nimeni pe termen lung. Acestea vor perturba lanțurile industriale globale, vor submina ecosistemul de inovare și vor afecta cel mai mult consumatorii din UE, lipsindu-i de dreptul lor de a beneficia de servicii de telecomunicații rapide și fiabile, la un preț rezonabil.

Există multe alte dispozitive compatibile 5G care merită explorate – dar deblocarea potențialului 5G neexploatat al Europei începe cu o implementare nepolitizată de 5G. Acest lucru este indispensabil, în special pe vremuri de dificultăți. Europa nu își poate permite să rateze ani de progrese doar pentru că unii au decis să joace săgeți cu 5G – folosind în multe ocazii argumente discriminatorii, care sunt în contradicție flagrantă cu valorile noastre comune, așa cum este consacrat în articolul 2 din tratat.

În fiecare zi în care lansarea 5G este întârziată, în fiecare zi când vânzătorii sunt excluși ca urmare a deciziilor arbitrare, oportunitățile sunt ratate: locurile de muncă nu sunt create, dezvoltarea afacerii nu este susținută, iar pacienții și elevii sunt tratați și conferințați cu neîncadrare – resurse actualizate în spitalele și școlile noastre. Suveranitatea noastră digitală începe prin a oferi cetățenilor europeni cea mai bună tehnologie disponibilă, nu cu dezbateri vagi, protecționiste. Această logică protecționistă afectează deja abordarea de protecție pe care Europa s-a angajat să o prezinte în acest nou deceniu.

„O Europă care protejează”, obișnuiam să spunem. Ei bine, este timpul ca „O Europă care trece mai departe” să-și protejeze în mod decisiv cetățenii de deciziile cu suspine scurte care, amenințând cu reducerea concurenței, ar putea să le lase în cele din urmă cu un sistem de sănătate, un sistem educațional și un ecosistem de conectivitate nu este potrivit pentru era digitală.

Pentru ca Europa să fie lider mondial în această eră digitală, Europa trebuie să poată lua propriile decizii, pe baza propriilor interese – nu a celor ale unor terți. Prin urmare, cerem Comisiei Europene, precum și miniștrilor UE din domeniul telecomunicațiilor și al comerțului, să susțină principiile principale ale setului de instrumente 5G, dintre care unul este necesitatea ca toți jucătorii din industrie să se bucure de condiții de concurență echitabile, fără discriminare bazată pe originea lor (cu alte cuvinte, „rasism tehnologic”), atâta timp cât respectă criteriile tehnice, bazate pe fapte.

Să nu uităm, scopul final este să ne asigurăm că nimeni din Europa nu este lăsat în urmă și că Europa poate intra în era post-Covid bucurându-se de niveluri bune de creștere și competitivitate, deoarece acestea sunt piatra de temelie a modului nostru de viață european.

În cele din urmă, modul nostru de viață european trebuie să ne consolideze abordarea față de suveranitatea digitală. Și modul de viață european începe prin protejarea acelor caracteristici care ne fac europeni: încredere deplină în propriile reguli de concurență și în valorile noastre de nediscriminare, deschidere și colaborare – indiferent de obiectivele actorilor terți de a semăna diviziuni și de a ne face să uităm cine suntem noi. Numai prin apărarea acestor valori vom fi cu adevărat suverani și vom reuși să ne protejăm cetățenii în era digitală – și să construim un viitor luminos pentru generațiile noastre mai tinere.

Members of the European Parliament

Fulvio Martusciello”, se arăta în scrisoare.