Motivarea instanței în dosarul Pantelimon: „În cazul unui pacient inculpatele par a fi cele care au hotărât momentul decesului său. Au arătat profund dispreț față de viața persoanelor”

Instanța a dat motivarea în cazul celor două doctorițe acuzate de omor de la Spitalul Sfântul Pantelimon. Magistrații au considerat că în special doctorița supranumită „doctorița cu coasă” urmărea să îngreuneze ancheta prin ștergerea tuturor probelor. Magistrații susțin că cele două doctorițe au acționat cu bună știință, nu din greșeală, iar asistentele ar fi încercat salvarea pacienților.

Cele două doctorițe de la Spitalul Pantelimon, Miron Maria Alexandra şi Păiuș Mirela, „au acționat cu intenția directă de a suprima viața victimei Militaru Marian” și au arătat „un profund dispreț al inculpatelor față de viața persoanelor prin ignorarea tuturor dispozițiile legale care reglementează exercitarea profesiei lor, dar și a jurământului depus la terminarea facultății de medicină”, se arată în motivarea deciziei de arestare pentru 30 de zile pronunțată de Tribunalul București. Judecătorul mai arată în motivarea sa că „inculpata Miron Maria aprecia că noradrenalina prelungea suferința pacienților săi, lipsind divinitatea de dreptul său absolut de a decide cu privire la viață și moarte”.

În motivare se mai arată că „în cazul pacientului Militaru Marian inculpatele par a fi cele care au hotărât momentul decesului său, relevant fiind și că, în cazul în care inculpata Miron Maria ar fi reușit la data de 26.03.2024 să suprime viața victimei, aceasta nu s-ar mai fi trezit la data de 30.03.2024 pentru o ultimă întâlnire cu soția sa”.

Cele două inculpate au refuzat să facă orice declarații în fața instanței.

Mai observă judecătorul că, urmare a practicilor inculpatelor pe secția ATI, asistenții medicali au încercat din răsputeri menținerea în viață a pacienților în legătură cu care inculpatele decideau că sunt ”de lăsat”, în sensul compensării reducerii noradrenalinei pe injectomat cu introducerea unei alte fiole în perfuzie, tehnică aplicată inclusiv în cazul pacientului Militaru Marian.

Asistenții medicali au mai arătat că, în încercarea de a-și păstra locurile de muncă, ascundeau compensarea noradrenalinei de inculpate, întrucât acestea le reproșau menținerea în viață a pacienților, în condițiile în care stabiliseră anterior că trebuie să moară.

Or, dacă inculpatele ar fi acționat din culpă sau ca urmare a incompetenței profesionale, orice modificare a ratei de administrare a noradrenalinei din injectomate s-ar fi regăsit în fișa de observație a pacientului, semnată/parafată și deci asumată de medici.

Aceste modificări nu au fost operate însă și în fișa de observație a pacientului Militaru Marian, fiind nenumărate neconcordanțe, asistenții medicali declarând că inculpatele le ordonau să treacă în acte valori maximale ale noradrenalinei, deși pacientul primea doze minimale. Nu numai că inculpata Miron Maria verifica ca asistenții să mențină pacientul la doze minimale în ciuda tensiunilor arteriale mici și eventual a stopurilor cardio-respiratorii, dar ambele inculpate apostrofau asistenții medicali dacă nu executau întocmai aceste dispoziții.

Acționarea cu intenție a inculpatelor rezultă în mod evident și din modificarea ratelor de administrare pe injectomat în timpul orelor de vizită în sensul punerii lor în concordanță cu fișa de observație și reduse din nou la doza minimă după plecarea vizitatorilor.Această împrejurare denotă nu doar că inculpatele cunoșteau efectele scăderii bruște ale dozei de noradrenalină asupra pacienților, dar și încercau în mod activ să ascundă modificările efectuate pentru a nu se expune unor eventuale consecințe penale ca urmare a plângerilor aparținătorilor. Or, această atittudine este incompatibilă în opinia judecătorului cu săvârșirea faptei din culpă sau neștiință profesională.

Având în vedere considerentele anterioare, raportat la materialul probator administrat, dar și la stadiul procesual în care cauza se află, judecătorul de drepturi și libertăți nu a putut reține apărările inculpatelor, apreciind că, la acest moment, există suspiciunea rezonabilă că inculpatele au acționat cu intenția directă de a suprima viața victimei Militaru Marian.

Modul și circumstanțele de comitere a faptelor conduc la concluzia unui profund dispreț al inculpatelor față de viața persoanelor prin ignorarea tuturor dispozițiile legale care reglementează exercitarea profesiei lor, dar și a jurământului depus la terminarea facultății de medicină, despre care și apărarea a făcut vorbire.

În consecință, judecătorul apreciază, și raportat la demersurile inculpatei Miron Maria Alexandra de a îngreuna desfășurarea urmăririi penale prin ștergerea probelor, că măsura arestării preventive este singura măsură care are aptitudinea la acest moment de a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Cu privire la aceste înscrisuri inculpata a precizat că îi aparţin şi că au fost întocmite de ea (aspect consemnat în procesul-verbal de percheziţie domiciliară). În aceste înscrisuri olografe mai apare menţiunea: „?Ce facem cu resuscitările?! Nu am fost anunţate? Nu ne-am scandalizat/nu am investigat fiind pac. terminali, cu cauză irev. a SC (n.n. stopului cardiac)”.

În ceea ce privește condiția ca măsura preventivă să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, respectiv asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că doar prin luarea măsurii arestului preventiv se poate preîntâmpina sau înlătura pericolul generat de conduita inculpatelor.

Având în vedere considerentele expuse anterior privind particularităţile cauzei şi circumstanţele personale ale inculpatelor, judecătorul constată că luarea unei alte măsuri preventive, mai puţin intruzive faţă de inculpate, nu ar fi aptă să asigure cu aceeaşi eficienţă buna desfășurare a procesului penal, arestarea preventivă a acestora fiind singura măsură preventivă ce se poate dispune, cel puţin la acest moment procesual.

S-au strâns deja peste 100 de plângeri privind pacienţi morţi 

Dosarul morţilor suspecte de la Spitalul Pantelimon se complică de la o zi la alta. Între timp, curg demisiile. Şeful Corpului de control al Ministrului Sănătăţii, care în primăvară nu a găsit nicio neregulă, şi-a dat demisia în această dimineaţă. Situaţia la spitalul Pantelimon se menţine critică deoarece se fac foarte multe externări la cerere. Pacienţii, fie şi în stare gravă, pleacă acasă pe semnătură pentru că se tem să mai rămână în spital. Iar mulţi dintre pacienţii care ajung aici cu ambulanţa cer insistent, încă de dinainte să ajungă aici, să fie redirecţionaţi către un alt spital. Majoritatea ajung la spitalul Floreasca, anunță Observator.

Între timp, noul manager al spitalului face o dezvăluire la fel de gravă: un bolnav în secţia ATI a murit, după ce injectomatul la care era conectat a fost scos din priză. Se întâmpla duminică seara, iar o zi mai târziu, bărbatul în vârstă de 67 de ani, care avea şi multiple comorbidităţi, a decedat.

Pe lângă cele cinci morţi suspecte pe care le analizează acum procurorii, potrivit unor surse, pe adresa de e-mail a Parchetului au fost trimise peste 100 de alte sesizări de la aparţinătorii unor bolnavi care au murit la spitalul Pantelimon.

Rudele reclamă că şi bunicii sau părinţii lor ar fi putut fi victimele doctoriţelor care sunt arestate preventiv. Toate aceste plângeri vor fi analizate de anchetatori şi dacă vor sesiza suspiciuni rezonabile, persoanele care au făcut reclamaţiile vor fi chemate la audieri.

Specialiștii vorbesc despre o presupusă „eutanasie pasivă”

Decesele de la spitalul Sf. Pantelimon au creat un nou seism în sistemul medical din România. După ultima dezvăluire a unei asistente medicale, s-a adus în discuție o așa-numită „eutanasie pasivă”.

Este vorba despre cazul în care injectomatul unui pacient de la acel spital a fost lăsat scos din priză, după cum spune noul manager al unității medicale, Radu Jianu, care susține că dezvăluirea a fost făcută de o asistentă, iar pacientul respectiv a murit.

În multiplele cazuri de deces, care au ieșit la iveală în aprilie, una dintre ipotezele luate în calcul de procurori este micșorarea deliberată a dozei de noradrenalină, iar primele cercetări au arătat că fișele medicale aveau înscrise dozele corecte, dar memoria injectomatelor ar avea alte valori mult mai mici.

Potrivit euronews.ro, există cazuri, după cum spun medicii, în care pacienții nu ar mai avea șanse, iar astfel nu ar mai avea rost să fie ținuți în viață. Numai că această problemă este una extrem de sensibilă, pentru că România nu are astfel de protocoale. Un medic român din Franța a explicat cum este privită acolo această problemă.

Radu Lupescu, medic ATI în Franța și președintele Comunității Medicale din clinica Rhena, din Strasbourg: „Discuțiile sunt aprinse în Franța, pentru că eutanasia activă este deocamdată interzisă. Eu, ca medic, nu pot să injectez un medicament care să ducă la un stop cardiac, este total interzis. Există eutanasie activă în Elveția sau Belgia, sunt pacienți în stare terminală care se duc acolo pentru a primi injecția letală, pentru că au decis să moară, deci este un suicid asistat. Așa ceva nu există în Franța. A permite unui pacient să moară cu demnitate este cu totul altceva decât o eutanasie activă. Pot să fie mai multe etape. De exemplu, putem spune că un pacient în stare gravă, dacă survine un atac de cord, nu va fi resuscitat. Sau dacă apare un eveniment suplimentar, nu va fi tratat. Sau cum se întâmplă deseori în reanimare, din păcate, să se oprească un tratament vasopresor, la un moment dat, care menține tensiunea, sau alte medicamente, și pacientul va deceda, el fiind sedat atunci.Da, este conform eticii, dacă decizia s-a luat împreună cu familia, dacă corespunde voinței pacientului înainte de a ajunge la spital și dacă patologia pacientului este gravă și știm că șansele de recuperare nu mai există sau sunt extrem de scăzute. Nu e un singur medic care va lua această decizie. Este mai degrabă un calcul uman. Cel puțin în Franța nu putem să spunem că luăm în vedere calculul economic. (…) Nu cred că este un calcul economic, ci uman și etic, până la urmă”.