NATO clădește la baza „Kogălniceanu” cel mai mare obiectiv militar din Europa. Rușii amenință: „O să fie printre primele ținte ale atacurilor!”
La mai puțin de 100 de kilometri de granița ucraineană, baza aeriană Mihail Kogălniceanu arată cât de serios iau fostele țări comuniste amenințarea Rusiei. Aici, NATO plănuiește mutarea celei mai mari baze europene în România. Rusia însă ia foarte în serios planurile NATO și le consideră o amenințare: ‘Cu cât este mai aproape de granițele Rusiei, cu atât este mai probabil să fie printre primele ținte ale atacurilor de represalii’, a avertizat Andrei Klimov, senator rus și vicepreședinte al comisiei pentru afaceri externe, la începutul acestui an.
„Dacă românilor le place, este treaba lor, desigur, dar clubul de sinucigași NATO îi antrenează pe civilii obișnuiți în astfel de aventuri care se pot termina foarte rău pentru familiile și copiii lor. Nu încerc să sperii pe nimeni, ci doar să raționez logic. Nu va fi niciun beneficiu pentru România din asta și vor fi mai multe amenințări. Acesta este un fapt”, spunea senatorul rus în luna martie, citat de presa rusă, potrivit Antena 3.
Pe câmpul de lângă localitatea Mihail Kogălniceanu, excavatoarele scormonesc prin pământ și betonierele toarnă fundații. Lucrările sunt în curs de desfășurare pentru a transforma un aerodrom din epoca comunistă în cea mai mare bază militară NATO din Europa.
Proiectul de extindere a bazei de la Mihail Kogălniceanu a fost inițiat în 2019, înainte de invazia rusă în Ucraina. Lucrările costă 2,5 miliarde de euro și ar urma să se întindă pe 20 de ani, iar din această bază, alianța militară ar urma să susțină și operațiunile din Orientul Mijlociu.Extinderea de către România a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu (MK), aflată la mai puțin de 100 de kilometri de granița cu Ucraina, a fost denunțată de Rusia drept un exemplu flagrant de agresiune a NATO. Dorința României de a-și consolida apărarea poate fi înțeleasă, totuși, ca un răspuns la ostilitatea Rusiei. Dronele și rachetele rusești îndreptate spre porturile ucrainene de pe Dunăre au trecut frecvent granița de când invazia a fost lansată în 2022. Chiar săptămâna trecută, resturi de la trei Shahed 136 au fost găsite pe teritoriul României, determinând NATO să își sporească patrulele de avioane de luptă de-a lungul frontierei, potrivit The Times.
Locuitorii orașului Tulcea, între timp, s-au obișnuit cu duelurile nocturne dintre dronele rusești și apărarea aeriană ucraineană, iar construcția unei a doua piste la baza aeriană MK continuă. În urmă cu un deceniu, când s-a vorbit pentru prima dată despre această bază, Ben Hodges, general american în retragere și unul dintre susținătorii proiectului la acea vreme, a declarat că existau temeri cu privire la stabilirea unei instalații majore a NATO la mai puțin de 400 de kilometri de Crimeea. Acum, spune el, această abordare proactivă pare justificată: „Îmi amintesc că mă gândeam ‘M-am săturat să reacționez mereu la ceea ce fac rușii. De ce să nu-i facem să se îngrijoreze de ceea ce facem noi?'” a spus Hodges.
În timpul Războiului Rece, SUA a ținut piept Uniunii Sovietice de la bazele sale din Germania de Vest. Una dintre aceste instalații, Ramstein, continuă să servească drept centru nevralgic al NATO, cu aproximativ 50 000 de membri ai personalului și familiile acestora cazați în zona înconjurătoare a Renaniei. Dar, în cursul următoarelor două decenii, baza aeriană MK din estul României va depăși Ramstein, înghițind 2 800 de hectare de teren agricol pentru a deveni cea mai mare bază NATO din Europa, de două ori mai mare decât garnizoana germană.
Situată strategic lângă Constanța, principalul port al României, baza aeriană MK servește deja drept cartier general pentru misiunile de poliție aeriană ale NATO deasupra Mării Negre. Transformarea bazei aeriene MK într-o fortăreață NATO care poate găzdui 10 000 de soldați și bombardiere americane cu capacitate nucleară a fost concepută inițial ca răspuns la atacurile Rusiei asupra Georgiei în 2008 și asupra Crimeei în 2014, însă proiectul a căpătat o importanță sporită de la invazia în toată regula a Ucrainei în 2022.
În timpul războaielor din Irak și Afganistan, aerodromul a fost folosit de armata SUA ca punct de plecare spre Orientul Mijlociu, iar baza continuă să aibă o prezență americană puternică. Străzile sunt denumite după statele americane – Alabama Street se intersectează cu Alaska Street.
Pentru Hodges, extinderea bazei aeriene arată seriozitatea cu care țările care odinioară se aflau în spatele Cortinei de Fier iau în considerare amenințarea Rusiei, chiar și în timp ce omologii lor din Europa de Vest se chinuie cu cheltuielile pentru apărare, iar Donald Trump amenință să abandoneze consensul postbelic privind implicarea militară a SUA în Europa.
„Aceste țări, cele care sunt cele mai apropiate de Rusia și au fost sub influența Rusiei, știu cum este. Ele înțeleg care este miza. Decizia de a întări MK este o declarație că Rusia nu ne va spune ce putem și ce nu putem face”, spune generalul american Ben Hodges.
Există sentimentul că investițiile României fac parte dintr-o tendință mai largă care arată că centrul de greutate al NATO se deplasează spre est. Polonia va cheltui mai mult de patru procente din PIB pentru apărare în acest an, statele baltice au condus o campanie de ridicare a obiectivului minim de cheltuieli al NATO la 2,5 procente din PIB, în timp ce până la o treime din proiectilele trase în Ucraina sunt fabricate în Bulgaria.
Încercarea președintelui român, Klaus Iohannis, de a deveni secretar general al NATO la începutul acestui an a fost un alt indicator al dorinței Europei de Est de a-și afirma o mai mare influență asupra alianței defensive.
Pe lângă investiția de 2,1 miliarde de lire sterline în baza aeriană MK, România a achiziționat trei escadrile de avioane F-16 din Norvegia și Portugalia pentru a-și înlocui avioanele de luptă sovietice și va încheia un acord de 5 miliarde de lire sterline pentru a cumpăra 32 de avioane F-35 Lightning în această toamnă.