Nici o decizie în cel mai înalt for al NATO, convocat la solicitarea României, după incidentele de la Marea Neagră. Alianța promite în continuare să „apere fiecare centimetru”

Consiliul Nord-Atlantic (NAC), cel mai înalt for decizional al NATO, s-a întrunite miercuri, 10 iunie 2026, la Bruxelles, pentru a discuta despre securitatea Alianței, cu accent deosebit pe recentele evenimente din România și regiunea Mării Negre. România a solicitat includerea pe agenda discuțiilor a pericolelor reprezentate de dronele navale care operează în apele Mării Negre.

În cadrul reuniunii, România a prezentat impactul incidentelor generate de războinul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina, subliniind că amenințarea dronelor navale din Marea Neagră nu este o problemă locală, ci o amenință la adresa securității întregii regiuni și a flancului estic al NATO. Alianța Nord-Atlantică a subliniat că efortul concentrat pentru apărarea fiecărui centimetru din teritoriul NATO este o prioritate fundamentală. Aceasta a reafirmat solidaritatea deplină cu România și a recunoscut vulnerabilitatea specifică a țării noastre, situată la granița cu zona de conflict.

România a prezentat pe larg eforturile făcute în privința înzestrării cu capabilități care să răspundă amenințărilor generate de drone, arătând că până la livrarea echipamentelor contractate este necesar sprijinul cât mai rapid cu capabilități similare din partea aliaților. Aceasta este o cerere critică, având în vedere incidentele recente din zona Mării Negre, inclusiv incidentul din Galați din 28-29 mai 2026, când o dronă rusă cu încărcătură explozivă a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o clădire de locuințe, fiind primul incident de acest fel pe teritoriul României.

În cadrul NAC, au fost analizate în detaliu pericolele reprezentate de dronele din regiunea Mării Negre, arătând impactul generat de amenințările recente din partea Federației Ruse, care reprezintă un risc real și crescând pentru regiunea Mării Negre și pentru țările NATO din apropiere. Dronele navale rusești sunt folosite pentru a ataca infrastructura ucraineană, dar traiectoria lor le aduce în apropierea spațiului aerian și apelor teritoriale ale României. Aceasta creează o situație de risc constant, în care România trebuie să mențină vigilență permanentă și să dispună de capabilități de apărare adecvate.

Aliații au reiterat nevoia de a întări postura de descurajare și apărare la Marea Neagră, inclusiv în zona Deltei Dunării. Aceasta implică nu doar capabilități militare, ci și coordonare între statele riverane și NATO, precum și investiții semnificative în sisteme de detectare și neutralizare a dronelor. Delta Dunării, în special, este o zonă strategică care necesită protecție specială, fiind o cale de acces către Marea Neagră și având o importanță critică pentru economia și securitatea României. Aceste subiecte au fost prezentate și de ministrul apărării naționale, Radu Miruță, la Conferința NATO de generare a capabilităților, de la SHAPE, din 2 iunie 2026, unde aliații au demonstrat solidaritate deplină cu țara noastră.O parte dintre aliați au arătat că se află în analiză la nivel național pentru o contribuție suplimentară. Aceasta sugerează că mai multe state NATO sunt gata să ofere sprijin, fie sub formă de echipament, fie sub formă de asistență tehnică și de instruire pentru utilizarea capabilităților anti-drone.

Incidentele recente din Marea Neagră au inclus:

Incidentul din Galați (28-29 mai 2026): O dronă rusă cu încărcătură explozivă a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o clădire de locuințe din Galați, cauzând daune materiale semnificative și rănind mai mulți civili.

Incidentul din Portul Constanța (5 iunie 2026): O dronă ucraineană maritimă din Portul Constanța a fost detectată și neutralizată, fără a produce victime, dar demonstrând vulnerabilitatea infrastructurii critice a României.

Incidente anterioare: De la începutul invaziei rusești în Ucraina, România a înregistrat 47 de incidente cu debris de drone, dintre care 12 în 2026 până la data acestui comunicat.

Răspunsul NATO și al României la amenința dronelor din Marea Neagră trebuie să fie integrat și pe termen lung. Aceasta implică:

Achiziții de echipament: Contractarea și livrarea rapidă a sistemelor de apărare anti-aeriană și anti-drone.

Cooperare cu aliații: Sprijin din partea statelor NATO cu experiență în combaterea dronelor, inclusiv instruire și asistență tehnică.

Întărirea posturii defensive: Amplasarea de capabilități suplimentare în regiunea Mării Negre și în Delta Dunării.

Coordonare regională: Cooperare cu Ucraina și alte state riverane pentru a crea o rețea de apărare coordonată.

Incidentele din Marea Neagră au pus în evidență vulnerabilitatea României și necesitatea unei răspunsuri rapide și eficace din partea NATO. Discuțiile de la NAC din 10 iunie 2026 sunt un pas important în direcția mobilizării resurselor și capabilităților necesare pentru a proteja România și regiunea Mării Negre de amenințările reprezentate de dronele rusești. Solidaritatea exprimată de aliații NATO și promisiunile de sprijin suplimentar sunt semnale pozitive, dar implementarea rapidă a acestor promisiuni este esențială pentru a asigura securitatea țării noastre în perioada care urmează.

Nicușor Dan: „Securitatea Mării Negre este esențială”

Președintele Nicușor Dan transmite, după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la sediul NATO, la solicitarea României, că toți aliații au convenit că este nevoie de o întărire a securității pe Flancul Estic. Nicușor Dan arată că deciziile finale vor fi luate la următorul summit NATO, care va avea loc la Ankara.

”Salut rezultatele de astăzi ale reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la sediul NATO de la Bruxelles, dedicată situației de securitate la Marea Neagră, o temă foarte importantă pentru România și pentru NATO. Aliații au exprimat ferm solidaritatea cu Romania după incidentele recente cu drone. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special la Marea neagră, regiune de importanță strategică pentru Alianță.De aceea, este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. România a accentuat, o dată în plus, necesitatea unor contribuții suplimentare din partea Aliaților și a evidențiat că țara noastră are, la rândul său, în derulare inițiative, proiecte și achiziții importante în acest sens. În cadrul discuției a fost agreată accelerarea proiectelor NATO în materie de răspuns la amenințările prezentate de drone, astfel încât la Summitul de la Ankara să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru Aliații vizați.Securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei. Aceasta temǎ a fost parte a discuției de astăzi. România va continua să conlucreze cu Aliații pentru o Mare Neagră mai sigură și pentru un Flanc Estic mai bine apărat.Mulțumesc Secretarului General, Mark Rutte și tuturor Aliaților pentru contribuțiile constructive și angajamentele avute în vedere!”, scrie Nicușor Dan.