O spirală de atacuri și contraatacuri: Orientul Mijlociu în flăcări – Conflictul SUA-Israel vs. Iran atinge noi etape de intensitate și pericol

Sâmbătă, 28 februarie 2026, a marcat o escaladare majoră în conflictul din Orientul Mijlociu, cu atacuri coordonate ale SUA și Israelului asupra Iranului, urmate de represalii iraniene care au vizat baze militare americane și ținte în Golful Persic, inclusiv teritoriul Emiratelor Arabe Unite.

Președintele Donald Trump a declarat deschis că scopul operațiunilor militare denumite „Operation Epic Fury” nu este doar militar, ci politic: schimbarea regimului de la Teheran. Trump a cerut armatei iraniene să depună armele și populației să preia controlul guvernului, oferind imunitate militară pentru cei care capitulează. Planul „optimist” al Washingtonului se bazează pe ipoteza că bombardarea infrastructurii militare și a bazelor Gărzii Revoluționare Islamice ar putea crea condiții pentru o ruptură în elita iraniană, cu o parte a aparatului alegând să abandoneze conducerea ideologică pentru a supraviețui. Cu toate acestea, analiștii avertizează că o slăbire bruscă a regimului ar putea produce efectul opus: o lovitură de stat din partea facțiunilor radicale sau un vid de putere cu risc de fragmentare.

Ministrul de externe iranian Abbas Araghchi a transmis declarații ferme pe rețeaua X, calificând guerra drept „complet nejustificată, ilegală și ilegitimă”. El a acuzat că Trump a transformat sloganul „America pe primul loc” în „Israel pe primul loc”, ceea ce în practică înseamnă „America pe ultimul loc”. Araghchi a afirmat că forțele armate iraniene sunt pregătite și vor oferi o lecție agresorilor. Iranul a lansat atacuri de represalii asupra mai multor țări: Qatar, Bahrain, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și alte locații din regiune. Atacurile au vizat baze militare americane și ținte israeliene, marcând o escaladare fără precedent.

Iranul a revendicat distrugerea unui radar american de avertizare timpurie instalat în Qatar în 2013, cu o valoare de 1,1 miliarde de dolari. Aceasta a fost descrisă ca o lovitură costisitoare pentru SUA. Rachete iraniene au lovit baza aeriană Ali Al Salem din Kuweit, unde sunt stationați membri ai forțelor aeriene italiene. Ministrul italian al afacerilor externe, Antonio Tajani, a confirmat că toți militarii italieni prezenți au fost în siguranță, fiind în buncăre la momentul atacului. Baza a suferit daune semnificative pe pista de aterizare. Iranul a anunțat că a blocat Strâmtoarea Hormuz, cel mai important punct de tranzit petrolier din lume, prin care trec aproximativ 20% din necesarul global de petrol și lichide petroliere.

Sirenele de alertă au răsunat în centrul Israelului, cu rachete balistice iraniene și alerte privind posibile infiltrări cu drone lângă Marea Moartă. Armata israeliană a anunțat că sisteme de apărare aeriană sunt în acțiune pentru interceptare. Civili din Tel Aviv și alte zone au fost instruiți să intre în adăposturi antiaeriene. Într-o mișcare fără precedent, serviciul israelian de inteligenţă Mossad a publicat un mesaj în limba persană pe Telegram, îndemând cetățenii iranieni să trimită fotografii din zonele lovite, într-o tentativă de a documenta distrugerile și de a mobiliza opinia publică împotriva regimului.

La Dubai, emblematica insulă artificială Palm Jumeirah a fost lovită de atacuri iraniene. Autorităţile din Dubai au confirmat oficial un incident într-o clădire din zonă, care a provocat un incendiu și rănirea a patru persoane. Dubai Civil Defence a anunțat că incendiul este sub control. Martori au relatat coloane de fum gros negru ridicând-se deasupra unui hotel din insulă, cu ambulanțe grăbindu-se spre locul incidentului.

Decizia lui Trump de a lansa operațiunea militară a generat reacții puternice în Congres. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a susținut că Iranul se confruntă cu „consecințe severe”, acuzând Teheranul că a alimentat terorismul și a destabilizat regiunea timp de decenii. Republicanii Roger Wicker, Lindsey Graham și Tom Cotton au susținut ferm loviturile, descriindu-le drept „esențiale” și „bine planificate”. În schimb, democrații au criticat dur decizia. Senatorul Mark Warner a cerut clarificări privind obiectivele și a avertizat asupra riscului repetării „greșelilor trecutului”. Reprezentantul Jim Himes a calificat intervenția drept „un război ales”, iar senatorul Ruben Gallego a criticat lipsa unei justificări clare pentru o eventuală schimbare de regim. Reprezentantul Thomas Massie a susținut că loviturile sunt „acte de război neautorizate de Congres”, iar Ro Khanna a cerut revenirea de urgență a legislativului pentru votarea unei rezoluții privind puterile de război.

Iranul a trimis mesaje text către locuitori, îndemnându-i să părăsească capitala. La Teheran, magazine au fost luate cu asalt, cu aglomerații la ieșiri, iar autoritățile au recomandat evacuări. Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Khamenei, era așteptat să apară public cu o declarație televizată.

Trump și-a amânat discursul planificat de la reședința din Florida, urmărind evoluțiile din Iran alături de echipa de securitate. Secretarul de stat Marco Rubio a contactat membrii grupului „Gang of Eight” pentru notificarea Congresului, cu șapte dintre cei opt membri fiind informați.

Analiștii financiari au avertizat că piețele globale se vor confrunta cu volatilitate accentuată în urma atacurilor. Iranul deține instrumente semnificative: rachete balistice, drone, miliții aliate și capacități navale în Strâmtoarea Hormuz. O operațiune concepută ca limitată se poate transforma rapid într-un conflict regional cu impact major asupra piețelor energetice. Dacă naționalismul iranian se mobilizează în jurul regimului, atacul riscă să întărească tocmai puterea pe care intenționează s-o distrugă. Experți israelieni estimează că operațiunea militară va ține cel puțin o săptămână.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a convocat de urgență Colegiul de Securitate al UE, apelând la evitarea unei noi escaladări. Președintele Consiliului European, António Costa, și von der Leyen au emis o declarație comună apelând la respectarea drepturilor civile și a legii internaționale. Franța a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Germania și Regatul Unit au ținut propriile ședințe de criză. NATO a anunțat că monitorizează îndeaproape dezvoltările în Iran și regiune. Putin a convocat de urgență Consiliul de Securitate al Federației Ruse, iar China și-a exprimat sprijinul pentru Iran, inclusiv prin exerciții militare și ajutor militar.

Situația rămâne în evoluție. Iranul a promis un „răspuns zdrobitor”, iar tensiunile regionale au atins niveluri critice. Conflictul nu mai este limitat la teatrul militar, ci se extinde la sfera politică internațională, cu implicații majore pentru stabilitatea globală și piețele energetice mondiale.