Parchetul General susține poziția CSM și critică dur noua lege a salarizării: „Sunt afectate garanțiile independenței justiției”

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție anunță că susține poziția Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și critică proiectul noii legi a salarizării bugetarilor, susținând că acesta afectează independența economică a magistraților și poate genera o criză de personal în sistemul judiciar.

Într-un comunicat transmis marți, procurorii avertizează că noile prevederi salariale pot duce atât la demotivarea magistraților aflați în funcție, cât și la scăderea atractivității profesiei pentru absolvenții de drept. Reprezentanții PICCJ susțin că proiectul de lege pus în transparență de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale aduce „grave atingeri” statutului procurorului.

„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale şi prin afectarea garanţiilor financiare asociate acestui statut, componente esenţiale ale independenţei sistemului judiciar”, se arată în comunicatul Parchetului General. Instituția afirmă că proiectul contrazice chiar principiul prevăzut în lege potrivit căruia salarizarea magistraților trebuie să asigure „o reală independență economică”.

Una dintre principalele obiecții formulate de procurori vizează mecanismul prin care magistrații ar urma să primească o „diferență salarială tranzitorie” dacă noua grilă reduce salariile aflate în plată. Parchetul General susține că această soluție este ambiguă și lipsită de predictibilitate. „Instituirea unei «diferenţe salariale tranzitorii» ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valenţele unui «favor», fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate”, argumentează procurorii.

Potrivit acestora, proiectul nu clarifică nici dacă aceste sume vor fi luate în calcul la stabilirea pensiei. PICCJ susține că noua lege poate crea situații în care promovarea la un parchet superior să ducă la diminuarea veniturilor, ceea ce ar putea bloca ocuparea funcțiilor din instanțele și parchetele importante. „Măsurile preconizate au ca potenţial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcţie de a rămâne în sistem, precum şi diminuarea «atractivităţii» profesiei”, se mai arată în comunicat.

Procurorii atrag atenția că cei care vor intra în magistratură după adoptarea noii legi ar putea avea salarii semnificativ mai mici decât colegii angajați cu doar un an înainte.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat luni că noua lege nu urmărește creșterea salariilor bugetarilor, ci „aducerea echității în sistem”.Acesta a explicat că în cazul judecătorilor există diferențe între grila legală și salariile aflate efectiv în plată, ca urmare a unor hotărâri judecătorești și interpretări juridice.

„Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective”, a afirmat ministrul.Potrivit lui Pîslaru, noua lege urmărește „o ajustare” și o reașezare a grilelor salariale din sistemul public.