Prescripție la Nelu Iordache: „Regele asfaltului” a ieșit din închisoare

Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţie în anulare depusă de omul de afaceri Nelu Iordache şi i-a redus acestuia condamnarea primită în dosarul fraudei cu fonduri europene alocate pentru construcţia autostrăzii Nădlac – Arad de la 11 ani şi 9 luni la 5 ani şi 10 luni închisoare, după ce instanţa a constatat că o parte dintre fapte s-au prescris. Nelu Iordache a părăsit penitenciarul Rahova din București.

Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, a fost condamnat în acest dosar, în septembrie 2021, pentru mai multe infracţiuni, la care s-a adăugat o altă pedeapsă de 6 ani primită în dosarul Transalpina, scrie Agerpres. El a depus o contestaţie în anulare, admisă de Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care a stabilit că pentru o parte dintre infracţiuni faptele s-au prescris, şi anume pentru deturnare de fonduri şi delapidare.Judecătorii au reţinut că nu a intervenit prescripţia în cazul altor două infracţiuni: fals în înscrisuri sub semnătură privată (4 ani şi 6 luni închisoare) şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave (2 ani închisoare), precum şi în cazul unei condamnări de 2 ani aplicate de Tribunalul Giurgiu.

Prin contopire a rezultat o pedeapsă finală de 5 ani şi 10 luni, din care se va scădea perioada petrecută în închisoare, şi anume de la 8 septembrie 2021 până în prezent.Trebuie menţionat că Nelu Iordache a mai scăpat de o condamnare de 12 ani şi 6 luni închisoare primită la instanţa de fond în dosarul delapidării companiei de transport aerian Blue Air, tot prin prescrierea faptelor, precum şi de un alt dosar de evaziune fiscală, care se referea la achiziţii fictive de materiale de construcţie în contul firmei Romstrade.

Nelu Iordache a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2013, fiind acuzat că a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia sumei de peste 31,5 milioane lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad (aproximativ 22,3 km), lucrarea fiind finanţată în proporţie de 85% din fondul de coeziune al UE. Romstrade SRL era lider al Asocierii Romstrade SRL – Monteadriano Engenharia E Construcao SA – SC Donrep Construct SRL, care a încheiat contractul cu CNADNR. Suma de 31.519.960 lei încasată de la CNADNR SA a fost utilizată în realitate pentru achitarea unor datorii restante ale societăţii Romstrade SRL, pentru a susţine societăţile din grupul de firme pe care Nelu Iordache le controla în mod direct sau prin persoane interpuse, precum şi în scop personal, după retragerea unor sume în numerar.

Concret, banii au fost folosiţi pentru achitarea unor datorii în valoare de peste 9,7 milioane lei ale societăţilor în care Iordache era direct interesat, între care o companie de transport aerian, plăţi făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. În acest sens, el i-a determinat pe unii salariaţi ai Romstrade să falsifice mai multe facturi emise de furnizori, astfel încât să reiasă că plăţile erau aferente lucrărilor la autostrada Nădlac – Arad. De asemenea, s-a constatat retragerea în numerar a sumei de aproape 9,9 milioane lei cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive în numele Romstrade.

Motivarea instanței

Judecătorii explică decizia de eliberare a omului de afaceri Nelu Iordache, condamnat la 11 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri europene.Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) afirmă, în motivarea admiterii contestaţiei în anulare formulată de omul de afaceri Nelu Iordache, că instanţa de apel nu a analizat incidenţa prescripţiei răspunderii penale pentru două infracţiuni pentru care fusese condamnat la închisoare. Astfel, CAB explică faptul că instanţa nu a analizat aspectele care ar fi putut determina o soluţie de încetare a procesului penal, iar acest fapt reprezintă o eroare de procedură, scrie News.ro.

Curtea de Apel Bucureşti notează, în motivare, că trebuie apreciat dacă la data pronunţării deciziei contestate era împlinit termenul de prescripţie.

”Din interpretarea textelor legale şi a deciziilor Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezentate mai sus, Curtea apreciază că trebuie analizat, în cazul contestatorului, dacă la data pronunţării deciziei contestate era împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale şi dacă instanţa de apel a analizat incidenţa prescripţiei pentru următoarele: infracţiunea de delapidare, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (…); infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, prin deturnare de fonduri comunitare, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (…)”, se arată în motivare.

Potrivit art. 154 alin. 1 lit. c din Codul penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile ale căror limită de pedeapsă este cuprinsă între 5 şi 10 ani este de 8 ani şi a început să curgă la 1 noiembrie 2012 şi s-a împlinit la data de 31.10.2020, adică anterior datei de 08.09.2021, când a fost pronunţată decizia contestată”, a transmis sursa citată.

Magistraţii au arătat că infracţiunea de deturnare de fonduri comunitare, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată, se pedepseşte cu închisoarea între 1 an şi 6 luni şi 7 ani şi 6 luni. ”Potrivit art. 154 alin. 1 lit. c din Codul penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile ale căror limită de pedeapsă este cuprinsă între 5 şi 10 ani este de 8 ani şi a început să curgă la 29.08.2011 şi s-a împlinit la data de 28.11.2019, adică anterior datei de 08.09.2021, când a fost pronunţată decizia contestată”, se mai arată în motivare.

Ei au explicat şi motivul pentru care au respins argumentaţia procurorului de şedinţă că, prin admiterea contestaţiei în anulare, s-ar crea o lex tertia. ”În ceea ce priveşte susţinerea reprezentantului Ministerului Public, potrivit căreia, prin admiterea contestaţiei în anulare, s-ar crea o lex tertia, Curtea apreciază că este nefondată, în condiţiile în care, aşa cum se poate observa din decizia contestată, legea penală favorabilă a fost apreciată ca fiind Codul penal în vigoare şi nu vechiul cod penal. De asemenea, aşa cum s-a precizat în paragrafele anterioare, instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022, poate analiza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel nu a dezbătut şi nu a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul de faţă. De asemenea, nici existenţa autorităţii de lucru judecat nu mai poate fi ridicată, în condiţiile în care aceasta excepţie a fost deja analizată la momentul admiterii în principiu a contestaţiei în anulare”, se mai arată în motivare.

Omul de afaceri Nelu Iordache a ieşit, vineri seară, din Penitenciarul Rahova, după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a admis contestaţia în anulare în dosarul în care acesta fusese condamnat, în toamna anului 2021, la 11 ani şi 9 luni de închisoare pentru deturnare de fonduri europene, cu un prejudiciu de 1,2 miliarde de lei. Instanţa a constatat că în cazul a două dintre infracţiuni a intervenit prescripţia faptelor penale.