Proiectele SAFE ale României, clasificate de CSAT. Alte state nu ascund achizițiile militare

CSAT a secretizat lista cu proiecte propuse de Guvern pentru a fi finanțate prin mecanismul european de finanțare SAFE, în cadrul căruia României i-a fost alocată suma de 16,7 miliarde de euro, au declarat pentru Economedia mai multe surse. Decizia vine în contextul în care reprezentanți ai Guvernului au promis că lista va fi făcută publică, iar state vecine, precum Polonia sau Bulgaria, nu fac un secret din achizițiile lor prin intermediul mecanismului.

Administrația Prezidențială nu a răspuns la întrebarea noastră dacă CSAT a secretizat lista. „Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile Consiliului se comunică numai autorităților administrației publice şi instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepția celor pentru care se hotărăște altfel”, a transmis Administrația Prezidențială.Lista cu propunerile se află în acest moment pe masa Comisiei Europene, potrivit informațiilor. „După analiza Comisiei, Guvernul va decide cum se procedează”, a declarat pentru Economedia una dintre surse. „Oricum, proiectele au fost tratate confidențial de la început”, a declarat o altă persoană.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, anunțase anterior că vom afla după 29 noiembrie ce va cumpăra România prin SAFE. „După 29 noiembrie veți ști public ce va cumpăra Armata Română, nu încă de la cine, ci de la potențialii furnizori”, a declarat el.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, făcea o promisiune similară în octombrie. „Lista finală, atât a achiziţiilor României, cât şi a altor ţări, va fi făcută publică, către Comisie şi apoi către publicul general, la sfârşitul lunii noiembrie a acestui an”, a afirmat ea.

Țara vecină Bulgaria a oferit o listă detaliată cu echipamentele militare pe care dorește să le cumpere prin SAFE. Potrivit agenției BGA, din aceasta fac parte: radare 3D, sisteme de apărare aeriană, lansatoare multiple de rachete, obuziere autopropulsate de 155 mm, proiectile de 155 mm, drone și sisteme anti-dronă.Polonia a oferit de asemenea detalii despre achizițiile sale prin SAFE. Este vorba despre elemente pentru zidul anti-dronă construit pe flancul estic, investiții în dezvoltarea de inteligență artificială pentru domeniul apărare, proiecte în domeniul spațial și alte echipamente militare, potrivit Reuters. „Datorită eforturilor noastre, vom putea finanța și drumurile și căile ferate care au legătură directă cu securitatea statului polonez prin programul SAFE”, a spus premierul Donald Tusk.

Mecanismul SAFE acordă împrumuturi cu o dobândă maximă de 3%, cu o perioadă de grație de 10 ani și o perioadă de rambursare de până la 45 de ani.România are nevoie de o dobândă cât mai mică, în condițiile în care face eforturi pentru a reduce deficitul bugetar record. Costul împrumuturilor va fi aceeași pentru toate statele.

O idee despre ce ar putea fi inclus în listă ne putem face din declarațiile anterioare ale unor oficiali. Pe lângă proiectele de înzestrare a armatei cu mașini de luptă ale infanteriei și arme de asalt, România dorește să finanțeze prin mecanismul european SAFE nave de patrulare de coastă, a spus fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu pentru TechRider. El mai spunea la momentul respectiv că Bucureștiul vrea să solicite fonduri pentru dezvoltarea de vehicule fără pilot – navale, terestre sau aeriene – și finanțarea unor proiecte de infrastructură cu utilizare duală, atât civilă, cât și militară.România a secretizat de asemenea ajutorul militar oferit Ucrainei, iar decizia a dat naștere la teorii ale conspirației. A circulat chiar dezinformarea privind un ajutor al Bucureștiului de 3,5% din PIB pentru Ucraina, deși acesta s-ar fi aflat de fapt, potrivit Consiliului Fiscal, sub pragul de 0,5% din PIB-ul din 2024.