Reabilitarea mareșalului Ion Antonescu: Demers nou în justiție, după 20 de ani

Un nou demers pentru reabilitarea mareșalului Ion Antonescu a fost depus în justiție, reprezentând prima acțiune juridică de acest fel din ultimii aproximativ 20 de ani. Cererea a fost formulată de Asociația Neguvernamentală Veterani pentru Pace, Dreptate și Bunăstare, prin reprezentantul Nicolae Dumitru. Instanța a respins-o ca inadmisibilă, dar dosarul va merge mai departe la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Solicitantul a cerut anularea sentinței din 17 mai 1946, prin care Ion Antonescu a fost condamnat la moarte. Argumentul invocat a fost că fostul mareșal nu i s-a făcut dreptate nici după schimbarea de regim din 1989 și că meritele sale față de statul român nu ar fi fost recunoscute. Curtea de Apel București a respins cererea pe un motiv strict procedural: legea permite formularea unei cereri de reabilitare doar de către condamnat, iar după deces, doar de către soț sau rude apropiate. O asociație nu are această calitate procesuală.

Ultima încercare importantă de reabilitare a avut loc între 2006 și 2008, într-o acțiune deschisă din 1998 de Șerban Alexianu, fiul lui Gheorghe Alexianu, fost guvernator al Transnistriei. În 2006, Curtea de Apel Bucuresti a dispus o reabilitare parțială privind acuzațiile de crime împotriva păcii, legate de războiul contra URSS. Însă în 2008, Înalta Curte a anulat acea soluție, stabilind că participarea României alături de Germania nazistă nu poate fi ruptă în două etape distincte, iar crimele împotriva umanității nu pot fi justificate prin recuperarea teritoriilor pierdute.

Ion Antonescu a condus România între 6 septembrie 1940 și 23 august 1944. Deși regele Mihai I era formal șeful statului, puterea reală se afla în mâinile mareșalului, care controla Guvernul și Armata. În septembrie 1940, Antonescu a instaurat un regim autoritar, iar România a devenit stat aliat al Germaniei naziste și al Italiei fasciste. În această perioadă au avut loc:

Pogromul de la București

Pogromul de la Iași

Deportări din Basarabia și Bucovina

Masacrul de la Odesa

România a intrat în război împotriva URSS pe 22 iunie 1941, iar campania militară a continuat dincolo de recuperarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, până adânc în teritoriul sovietic. Regimul antonescian a fost implicat direct în politici de represiune, deportare și exterminare.

Pe 23 august 1944, Ion Antonescu a fost arestat din ordinul regelui Mihai I. Ulterior, el și ceilalți membri ai grupului său au fost preluați de sovietici, duși la Moscova și apoi readuși în România pentru proces. În aprilie 1946, Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu și Gheorghe Alexianu au ajuns la Jilava. Tribunalul Poporului i-a condamnat la moarte pe 17 mai 1946, iar execuția a avut loc la 1 iunie 1946.

Tema reabilitării lui Ion Antonescu provoacă și astăzi dispute deoarece aduce în conflict două planuri diferite: pe de o parte, caracterul politic al justiției din România postbelică, aflată sub influență sovietică; pe de alta, responsabilitatea directă a regimului antonescian pentru crime de război și crime împotriva umanității. Hotărârea definitiva din 2008 a Înaltei Curți a stabilit că, chiar dacă procesul din 1946 a avut o puternică încărcătură politică, acest lucru nu anulează răspunderea pentru faptele comise în timpul războiului. Aceasta rămâne poziția juridică de referință în materia responsabilității lui Antonescu.