Repararea unei nedreptăți istorice: Nicușor Dan, în negocieri pentru recuperarea Casei Iorga din Albania

Demersurile autorităților de la București pentru a repara una dintre marile nedreptăți istorice comise împotriva patrimoniului românesc din afara granițelor au intrat într-o linie dreaptă plină de speranță. Președintele Nicușor Dan a anunțat astăzi progrese semnificative înregistrate în direcția recuperării Casei Iorga, un imobil de o valoare inestimabilă situat în orașul portuar Saranda din Republica Albania. Obiectivul principal al acestei ofensive diplomatice este ca respectiva clădire să revină în deplină proprietate a statului român, redobândindu-și rolul istoric de punte culturală între cele două națiuni. Subiectul a fost readus în prim-planul agendei internaționale în urma discuțiilor purtate de șeful statului român cu premierul albanez Edi Rama, cu prilejul Summitului Comunității Politice Europene desfășurat la Dublin. În cadrul acestei întâlniri bilaterale, liderul de la Cotroceni și-a exprimat încrederea că dialogul constructiv va duce la finalizarea cu succes a retrocedării, consolidând totodată sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Albaniei.

Geneza acestei proprietăți este strâns legată de genialitatea și prodigioasa activitate a marelui istoric român Nicolae Iorga. În anul 1932, regele Albaniei, Ahmed Zogu, a decis să-i ofere lui Nicolae Iorga un teren în orașul Saranda drept semn profund de recunoștință pentru o operă monumentală. Academicianul român realizase o cercetare de pionierat și redactase prima istorie a poporului albanez, lucrare publicată sub titlul Breve Histoire de l’Albanie et du Peuple Albanais. De altfel, legătura lui Iorga cu spațiul albanez a fost una profundă, el descoperind în 1915, la Florența, primul document atestat în limba albaneză, și anume un act de botez din 1462. Din dorința de a transforma această recunoaștere într-o instituție durabilă, Nicolae Iorga a donat generos terenul primit statului român, pe această fundație fiind înființat ulterior Institutul Român din Albania, un far al culturii și spiritualității românești în Balcani.

Parcursul istoric și juridic al Casei Iorga a suferit transformări dramatice odată cu instaurarea regimului comunist, moment în care clădirea a fost naționalizată abuziv de statul albanez, pierzându-și destinația inițială. După căderea comunismului, în anul 1992, imobilul a fost scos de sub tutela publică și vândut către o persoană privată, ignorându-se complet originea sa diplomatică și culturală. Deși statul român a acționat în justiție pentru a-și recupera bunul, iar o instanță din Albania a recunoscut definitiv și irevocabil încă din anul 2007 dreptul de proprietate al României asupra imobilului, punerea în practică a hotărârii a fost blocată timp de aproape două decenii prin tot felul de tergiversări administrative și birocratice locale.

Eforturile recente ale diplomației românești, intensificate atât prin intervențiile ministrului de Externe, cât și prin implicarea directă a președintelui Nicușor Dan la cel mai înalt nivel politic, au reușit să deblocheze această situație sensibilă. În paralel cu discuțiile de la Dublin referitoare la Casa Iorga, oficialii români și cei albanezi au stabilit pașii concreți necesari pentru finalizarea transferului de proprietate. Odată reintrată în patrimoniul României, clădirea din Saranda este menită să redevină un simbol viu al legăturilor istorice, academice și culturale comune, demonstrând că demnitatea națională și respectul pentru moștenirea marilor înaintași pot fi repuse în drepturi prin perseverență diplomatică și dialog european.