Rețeaua feroviară continuă să se micșoreze de la un an la altul: Aproape 740 km pierduți, în perioada democrației

Rețeaua feroviară din România continuă să se micșoreze de la un an la altul, iar micile variații pozitive din statistici nu reușesc să schimbe direcția generală. Datele recente pot părea, la prima vedere, relativ stabile, însă evoluția pe termen mediu și lung indică o contracție constantă a infrastructurii, cu pierderi care s-au acumulat treptat și, uneori, abrupt.

La finalul anului 2024, lungimea totală a rețelei feroviare ajunsese la 10.615 kilometri, înregistrând o creștere aproape nesemnificativă, de doar 4 kilometri față de anul anterior. Raportarea la 2020 arată însă mai clar dimensiunea reculului: atunci rețeaua măsura 10.769 kilometri, ceea ce înseamnă că, în șase ani, s-au pierdut 154 de kilometri de cale ferată. Cele mai afectate au fost liniile cu ecartament standard, unde dispariția cumulată este de 116 kilometri, potrivit datelor citate de Club Feroviar.Scăderi au fost consemnate și la liniile cu ecartament larg, în pofida promisiunilor repetate ale autorităților că acestea vor fi repuse în funcțiune, mai ales în contextul războiului din Ucraina, care a readus în discuție importanța rutelor logistice și a conectivității regionale. În ansamblu, plusul marginal din ultimul an nu schimbă imaginea de fond: rețeaua rămâne pe un trend descendent.

Declinul nu s-a produs doar prin erodare lentă, ci a avut și episoade de scădere bruscă. Anul 2022 este indicat drept momentul cu cel mai puternic regres, când 149 de kilometri de cale ferată au dispărut din statistici într-un singur an. Privită pe termen lung, contracția este și mai evidentă: de la 11.348 kilometri în 1990, România a ajuns în prezent la aproximativ 10.611 kilometri. Diferența înseamnă 737 de kilometri pierduți în peste trei decenii, un indicator care arată cât de mult s-a restrâns infrastructura feroviară în această perioadă.