România ar fi doborât drone rusești cu sistemul Gepard, care „se apropiau periculos de mult” de teritoriul țării noastre – VIDEO
Conform publicației Visegrad 24, specializată în problemele de răzoi, România ar fi doborât dronele rusești care au pătruns sau se apropiau periculos de mult de teritoriul țării noastre. România ar fi utilizat sistemul Gepard pentru a doborî aceste drone „rătăcite” ale Rusiei.
Gepard (germană Ghepard) este un sistem antiaerian autopropulsat blindat, autonom, care poate acţiona în orice condiţii meteorologice, construit pe şasiul tancului Leopard 1. Proiectat la mijlocul anilor 1960 şi folosit începând cu anii 1970, sistemul a fost îmbunătăţit de câteva ori cu sisteme electronice de ultimă generaţie. Gepard a fost principalul sistem mobil de apărare antiaeriană al forţelor terestre germane, olandeze şi belgiene. Germania va înlocui autotunurile antiaeriene Gepard cu sistemul SysFla, începând cu anul 2010.
Vehiculul are la bază şasiul tancului Leopard 1, pe care este montată o turelă supradimensionată. Turela conţine armamentul, care constă în două tunuri automate de calibrul 35 mm Oerlikon KDA, şi cele două antene radar, unul de cercetare şi unul de urmărire. Telemetrul laser se află în partea din faţă a turelei, între cele două tunuri. Fiecare tun are o cadenţă de 550 de lovituri pe minut. Tunurile au o lungime de 3.15 metri, cu o viteză iniţială a proiectilului de 1,440 metri pe secundă (utilizând proiectilele FAPDS, lovitură subcalibru perforantă frangibilă cu sabot detaşabil) şi o bătaie eficace de 5500 de metri. Tunurile automate KDA pot folosi două tipuri de muniţie diferite, autotunul antiaerian fiind echipat de obicei cu 640 de proiectile antiaeriene şi 40 de proiectile pentru ţintele terestre. Trecerea de la un tip de muniţie la altul este automată. Turela este acţionată electric de către un generator de 40 kW. Pentru formarea tensiunii de alimentare, Gepard este dotat cu un motor auxiliar diesel de 90 cp Mercedes-Benz OM 314 de 3.8 litri şi patru cilindri.
Vehiculul dispune de un sistem de navigaţie propriu şi două telescoape panoramice. Radarul de cercetare are o rază de acţiune de 15 kilometri şi poate funcţiona din mişcare, datele fiind actualizate în fiecare secundă. Recunoaşterea amicului/inamicului este automată. Radarul de urmărire transmite automat datele referitoare la ţintă sistemului de conducere a focului. Acesta, având la bază un calculator analogic, orientează automat armamentul din dotare spre ţintă.
Utilizatori
-Germania Germania – 377 construite iniţial pentru Bundeswehr. 91 au rămas în uz până în 2010, fiind păstrate în rezervă până la introducerea SysFla.
-Olanda – 95 livrate, retrase din uz. 60 de sisteme sunt păstrate în rezervă, fiind de vânzare.
-Belgia – 55 livrate, retrase din uz.
-România – 43 (36 + 7 pentru piese) de sisteme B2L, donate de către Germania.[1][2]
-Chile – 30 de sisteme în curs de livrare.
Tip | Autotun antiaerian |
---|---|
Loc de origine | Germania |
Istoric operaţional | |
În uz | 1973-prezent |
Folosit de | Germania, Olanda, Belgia, România, Chile |
Istoric producţie | |
An proiectare | 1965-1973 |
Producător | Krauss-Maffei: şasiu Siemens AG: electronică Oerlikon-Contraves: armament |
An producţie | 1965-1976 |
Bucăţi construite | 570 |
Variante | Cheetah PRTL (Olanda) |
Date generale (B2L) | |
Greutate | 47.3 tone |
Lungime | 7.68 m (cu tunuri) 7.27 m (şasiu) |
Lăţime | 3.27 m |
Înălţime | 3.29 m (cu antena radarului de cercetare coborâtă) |
Echipaj | 3 (mecanicul conductor, ochitor/trăgător şi comandant) |
Blindaj | oţel max. 70 mm |
Armament principal | 2× tun automat 35 mm Oerlikon KDA 2× 320 lovituri antiaeriene şi 2× 20 lovituri antitanc |
Armament secundar | 2× 4 lansatoare de grenade fumigene |
Motor | MTU MB 838 Ca M500, 10 cilindri, 37,4 litri 830 cp (610 kW) la 2200 rpm |
Putere specifică | 17,2 cp/t |
Suspensie | Bare de torsiune |
Gardă la sol | 0,44 m |
Capacitate rezervor | 985 l |
Autonomie | 550 km |
Viteză maximă | 65 km/h |
Reacţia NATO după prăbuşirea dronelor ruseşti
NATO a reacționat după ce joi au fost găsite resturi de dronă rusească pe teritoriul românesc. Alianța a spus că nu vede niciun semn de atac intenționat asupra teritoriului României, după ce trupele Moscovei au lansat peste noapte 38 de drone cu rază lungă în Ucraina, potrivit Reuters. Forțele aeriene ucrainene au distrus 25 de drone rusești, a declarat șeful acesteia pe Telegram. Trei drone „s-au pierdut după ce au trecut frontiera de stat cu România”, a adăugat el.
Ministerul român al Apărării a declarat că a găsit fragmente dintr-o dronă rusă Geran 1/2 în apropierea satului Plauru, peste Dunăre, din orașul-port Izmail, din sudul Ucrainei, care a fost atacat a doua noapte consecutiv.
Comentând rapoartele despre resturile de drone, un purtător de cuvânt al NATO a spus că nu există niciun indiciu al unui atac intenționat asupra teritoriului alianței.
„Deși NATO nu deține informații care să indice vreun atac intenționat al Rusiei împotriva teritoriului aliat, aceste acte sunt iresponsabile și potențial periculoase”, a spus un purtător de cuvânt într-un comunicat.
Două avioane de luptă finlandeze F-18, care fac parte din misiunile de poliție aeriană NATO în România, au fost mobilizate pentru a monitoriza atacul, a adăugat ministerul.
România are o graniță de 650 km (400 de mile) cu Ucraina și a avut fragmente de drone rusești rătăcite pe teritoriul său în mod repetat în ultimul an. Rusia a atacat infrastructura din regiunea de sud Odesa și centrul Ucrainei, a declarat șeful forțelor aeriene.
Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, a declarat că două persoane au fost rănite când resturi de dronă au lovit o casă privată din districtul Izmail.
Potrivit guvernatorului regiunii Zhytomyr, sistemele de apărare aeriană au lovit peste noapte majoritatea celor 10 ținte aeriene, dar resturile de drone au deteriorat 10 case private și o instalație de infrastructură.