România în… 2030: Transformare structurală a societății – În următorii patru ani, vom pierde lucruri care ne-au definit timp de secole

România se află la o răscruce. Nu e vorba de o criză trecătoare sau de o problemă care se poate rezolva cu politici publice ușoare. E vorba de o transformare structurală a societății, o trecere de la o formă de organizare socială la alta – și această trecere nu se face lin. Ea se face cu pierderi masive, cu dezintegrare, cu eroziune a instituțiilor și valorilor. În următorii patru ani, România va pierde lucruri care au definit-o timp de secole. Și nu vorbim de pierderi simbolice. Vorbim de pierderi concrete, măsurabile, care vor afecta viața zilnică a milioanelor de oameni.

Agricultura tradițională și fermierii mici: Sfârșitul unei ere

România a fost o țară de agricultori. Timp de secole, agricultura a fost inima economiei și a culturii românești. Fermierii mici, cu pământuri mici, cu metode tradiționale, au fost coloana vertebrală a societății rurale.Dar această epocă se termină. Și se termină rapid. Consolidarea terenurilor în mâini mari, mecanizarea agriculturii, prețurile scăzute la produse agricole – toate acestea fac imposibil pentru fermierii mici să supraviețuiască. Un fermier mic nu poate concura cu o corporație agricolă care are milioane de euro pentru investiții. Un fermier mic nu poate vinde porumb la prețul la care o corporație poate vinde. Rezultatul e clar: fermierii mici vor dispărea. Agricultura de subzistență – acea agricultură care a susținut familiile țărănești timp de generații – va deveni istorie. În patru ani, vom vedea o accelerare a acestui proces. Oamenii vor vinde pământurile, vor pleca la oraș sau în străinătate, și pământurile vor fi preluate de corporații agricole.Și cu dispariția fermierului mic dispare și o întreagă cultură. Dispare cunoașterea tradițională despre pământ, despre plante, despre anotimpuri. Dispare legătura emoțională cu pământul. Dispare o întreagă lume.

Comerțul tradițional: Piețele și magazinele mici

Piețele tradiționale din România au fost mai mult decât locuri de cumpărături. Ele au fost spații sociale, locuri unde oamenii se întâlneau, vorbeau, se cunoșteau. Piața era inima comunității. Dar piețele sunt în agonie. E-commerce și marile lanțuri de retail – Lidl, Kaufland, Carrefour – au distrus micul comerț. Un mic comerciant nu poate concura cu un lant de retail care are prețuri mai mici și o ofertă mai largă.În patru ani, piețele tradiționale vor fi aproape complet abandonate. Magazinele mici vor fi închise. Și cu ele va dispărea și o întreagă cultură a comerțului tradițional, a negocierii, a relațiilor personale cu comercianții. Oamenii vor cumpăra online sau în marile lanțuri. Vor fi mai eficienți, mai rapizi, dar mai izolați. Nu vor mai cunoaște pe cine cumpără. Nu vor mai negocia, nu vor mai avea relații personale cu comercianții.

Tâmplari, zidari, meșteri

O generație de meșteri se retrage. Tâmplarii, zidrarii, electricienii, instalatorii – toți aceștia sunt oameni în vârstă. Și nu au succesori. De ce? Pentru că tineretul nu mai vrea să învețe meserii. Vrea să studieze, să meargă la universitate, să lucreze în birou. Meseria e văzută ca ceva pentru cei care nu au reușit la școală. Rezultatul e că în patru ani, va fi o criză acută de meșteri. Oamenii vor avea nevoie de reparații, dar nu vor găsi pe cine să le facă. Prețurile vor exploda și meseriile tradiționale vor deveni ceva din trecut. Cu dispariția meșterilor dispare și o întreagă cultură a muncii manuale, a creației, a satisfacției de a face ceva bun cu mâinile tale.

Coeziunea comunităților locale: Sfârșitul vecinătății

România a fost mereu o țară de comunități. Oamenii se cunoșteau, se ajutau, aveau rădăcini locale adânci. Vecinii erau mai mult decât vecini – erau familie. Dar migrația internă și externă distruge aceste comunități. Oamenii pleacă la oraș, pleacă în străinătate. Cei care rămân sunt bătrânii și copiii lăsați în grija lor. Comunitatea se fragmentează. În patru ani, coeziunea comunităților locale va fi și mai erodată. Oamenii nu se vor mai cunoaște, nu vor mai avea rădăcini locale, vor fi străini în propriul cartier.

Limba română „pură”: Invazia limbii engleze

Tinerii voebesc din ce în ce mai mult engleză. Influența limbii engleze pe rețelele sociale, în gaming, în educație – toate acestea fac ca limba română să fie marginalizată. În patru ani, tinerii vor vorbi un amestec de română și engleză. Vor folosi cuvinte englezești în contexte în care ar trebui să folosească cuvinte românești. Limba română „pură” va deveni ceva din trecut, o limbă vorbită de bătrâni și de puristi. Și cu schimbarea limbii se schimbă și modul de gândire. Limba engleză aduce cu ea o întreagă cultură, o întreagă perspectivă asupra lumii. Limba română se pierde.

Spații verzi și mediul natural: Distrugerea naturii

Construcții haotice, poluare, defrișări – România se distruge pe sine. Pădurile dispar, apele sunt poluate, aerul e murdar. În patru ani, situația va fi și mai rea. Vor fi mai puține păduri, mai multă poluare, mai puțin spațiu verde. Și cu dispariția naturii dispare și o întreagă dimensiune a vieții românești – legătura cu natura, cu pământul, cu ritmurile naturale.

Instituții culturale: Teatre, cinematografe, biblioteci

Teatrele sunt pline de bătrâni. Cinematografele se închid. Bibliotecile sunt abandonate. Cultura tradițională e în agonie. De ce? Pentru că tinerii consumă cultură online. Văd filme pe Netflix, ascultă muzică pe Spotify, citesc pe internet. Nu mai merg la teatru, nu mai merg la cinematograf, nu mai merg la bibliotecă. În patru ani, mai multe instituții culturale tradiționale se vor închide. Și cu ele va dispărea și o întreagă experiență – experiența de a merge la teatru, de a fi într-o sală plină de oameni, de a participa la ceva colectiv.

Religiozitate tradițională: Secularizarea tineretului

Biserica a fost o instituție centrală în România. Dar tineretul se secularizează. Merge din ce în ce mai puțin la biserică. Crede din ce în ce mai puțin.În patru ani, secularizarea va fi și mai avansată. Biserica va pierde influență în rândul tinerilor și cu ea va dispărea o întreagă lume de valori, de ritualuri, de comunitate religioasă.

Coeziunea politică și consensul național: Fragmentarea extremă

România e tot mai polarizată. Oamenii nu mai pot discuta politic fără să se certe. Consensul național e imposibil, iar fiecare are propria „realitate”, propriile „adevăruri”. În patru ani, polarizarea va fi și mai extremă. Vor fi grupuri care nu vor putea coexista pașnic, conflictele vor fi mai dure și capacitatea de a lua decizii colective va fi aproape inexistentă. Oamenii au pierdut deja încrederea în instituții. Dar în patru ani, această pierdere va fi completă. Statul, justiția, educația, sănătatea – toate vor fi văzute ca instituții care au eșuat.

Ce va apărea și va crește

Dar pe măsură ce unele lucruri dispar, altele apar. România nu va fi un vid, va fi o societate diferită, cu alte valori, alte instituții, alte moduri de viață. Privatizarea serviciilor publice va crește, educația, sănătatea, transportul – toate vor deveni servicii private, accesibile doar pentru cei bogați. Cei săraci vor fi lăsați în urmă. Inegalitatea economică va fi extremă: Vor fi oameni foarte bogați și oameni foarte săraci. Clasa de mijloc va dispărea.

Migrația în masă va continua. Oamenii vor pleca în căutarea unei vieți mai bune. România va deveni o țară de bătrâni și de copii lăsați în grija lor.

Tehnologia și digitalizarea vor domina, relațiile umane vor fi înlocuite de relații digitale, oamenii vor fi conectați la internet, dar deconectați de la alți oameni. Vor fi singuri, chiar dacă sunt înconjurați de milioane de oameni online.Crizele psihologice și de sănătate mentală vor fi epidemice. Depresia, anxietatea, PTSD – toate vor fi răspândite. Și sistemul de sănătate mentală nu va putea face față. Polarizarea politică și conflictele sociale vor fi constante. Oamenii nu vor mai putea trăi împreună pașnic. Vor fi grupuri care se urăsc, care nu vor putea coexista.

Economia informală și subterană va crește. Evaziune, corupție, muncă la negru – toate vor fi mai răspândite. Statul nu va mai putea controla economia, consumismul și materialismul vor fi singurele valori. Oamenii vor căuta doar să cumpere, să consume, să aibă mai mult. Alte valori – familie, comunitate, cultură – vor fi abandonate.

România e într-o tranziție de la o societate tradițională la una modernă, dar această tranziție nu se face lin, ci cu pierderi masive, cu dezintegrare, cu eroziune. Instituțiile care ar trebui să susțină această tranziție – statul, educația, familia – sunt deja erodate. Ele nu mai pot funcționa. În patru ani, România va fi o țară diferită. Nu neapărat mai rea – doar diferită. Vor fi câștiguri și pierderi, vor fi oameni care vor prospera în noua ordine, și oameni care vor fi lăsați în urmă. Dar una e sigură: România pe care o cunoaștem astazi va dispărea.