România schimbă foaia cu agresorii sexuali. Legi drastice: Consiliere psihologică obligatorie și interzicerea de a lucra cu copiii și persoane vulnerabile

Plenul Camerei Deputa­ților a adoptat miercuri două proiecte de lege care marchează o schimbare fundamentală în abordarea României față de agresorii sexuali și de violență domestică. Măsurile sunt drastice și vizează atât reabilitarea agresorilor, cât și protecția cetă­țenilor, în special a copiilor și persoanelor vulnerabile.

Primul proiect de lege introduce obligația instanțelor de a dispune, pe lângă măsurile de protecție tradiționale, și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, în cazuri extreme, internare voluntară sau nevoluntară.Conform textului legii, „instanța dispune obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, poate recomanda internarea voluntară sau poate solicita internarea nevoluntară, în condițiile Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002.”Aceasta este o schimbare radicală. În loc să se limiteze la pedepse penale și măsuri de protecție, legea recunoaște că agresorii au probleme psihologice care trebuie tratate. Dacă agresorul este consumator de alcool sau droguri, instanța poate dispune integrarea sa într-un program de dezintoxicare sau tratament.

Legea impune și obligații stricte agresorului. Acesta trebuie să dea informații organului de poliție o dată pe lună cu privire la efectuarea ședințelor de consiliere psihologică. Nerespectarea acestei obligații este sancționată.De asemenea, dacă agresorul primește un nou ordin de protecție în termen de 5 ani de la o sancțiune anterioară, instanța poate stabili o durată de până la 24 de luni pentru măsurile de protecție.

Legea introduce și măsuri de protecție a victimelor. Acestea pot solicita emiterea ordinului de protecție fie la instanța de pe raza domiciliului lor, fie la instanța din circumscripția în care au fost săvârșite faptele de violență.Autoritățile administrației publice locale au obligația de a contacta victima în termen de 3 zile de la emiterea ordinului de protecție și cu cel puțin 14 zile anterior expirării ordinului, pentru a o informa cu privire la dreptul de a solicita prelungirea acestuia.

Al doilea proiect de lege este și mai drasticul. Agresorii înscriși în Registrul național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale sau de exploatare a unor persoane ori asupra minorilor nu se vor mai putea angaja în școli, spitale, centre de îngrijire sau centre de educație fizică și sport, publice sau private.Textul legii este explicit: „Persoanelor înscrise în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor le este interzis să încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi cu entități publice sau private din sistemul de învățământ, sănătate, protecție socială, educație fizică și sport, precum și cu orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examina

Pentru a implementa această măsură, instituțiile și entitățile publice și private au obligația de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă sau contracte de voluntariat prezentarea certificatului de integritate comportamentală.Pentru cetățenii străini sau fără cetățenie, va fi solicitat cazierul judiciar sau un alt document oficial emis de autoritățile competente din statul al cărui resortisant este.

Responsabilii din cadrul instituțiilor și entităților publice și private care nu solicită certificatul de integritate comportamentală vor fi pedepsiți cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendați.Aceasta înseamnă că dacă o școală, un spital sau un centru de educație fizică angajează o persoană din Registrul național al agresorilor sexuali, conducerea instituției va fi pedepsită penal.

Aceste două proiecte de lege reflectă o schimbare fundamentală în modul în care România abordează violența sexuală și domestică. Nu mai este vorba doar de pedepse penale. Este vorba și despre reabilitare, protecție a victimelor și protecție a cetățenilor, în special a copiilor și persoanelor vulnerabile.Măsurile sunt ambițioase și, în unele cazuri, radicale. Internarea nevoluntară a unui agresor este o măsură care trebuie aplicată cu grijă, cu respectul pentru drepturile omului. Dar pentru o societate care vrea să se protejeze pe sine și pe cei mai vulnerabili, aceste măsuri sunt necesare.Camera Deputa­ților a adoptat ambele proiecte, iar Senatul le-a aprobat anterior. Acum, legile vor intra în vigoare și vor fi implementate de instituțiile competente.

Cu toate acestea, rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste legi în practică. Sistemul de sănătate mintală din România este deja supraaglomerat. Programele de consiliere psihologică și psihoterapie sunt insuficiente. Și Registrul național al agresorilor sexuali trebuie să funcționeze impecabil pentru ca măsura de interzicere a angajării să fie eficace.Dar pentru moment, România a trimis un semnal clar: violența sexuală și domestică nu vor mai fi tolerate, iar cei care o comit vor fi supuși unor măsuri drastice de reabilitare și protecție a societății.