România și alte state NATO de pe flancul estic solicită trupe americane, după anunțul retragerii din Germania

Cel puțin cinci țări de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, se grăbesc să solicite trupe americane pe teritoriul lor, după ce președintele SUA Donald Trump a declarat că va retrage 5.000 sau mai mulți soldați din Germania. România, Polonia și țările baltice se străduiesc să-și susțină cauza invocând sprijinul acordat războuiui SUA împotriva Iranului.

Demersul vine după ce Trump a anunțat retragerea din Germania la începutul acestei luni, pe fondul unei dispute tot mai aprinse cu Berlinul, declanșată de comentariile cancelarului Friedrich Merz, potrivit cărora Teheranul ar fi umilit Washingtonul prin tacticile sale de negociere în războul cu Iranul.

Sorin Moldovan, adjunct al ministrului apărării din România, care-și încheie mandatul, a declarat pentru POLITICO că crede cu tărie că este necesară o prezență americană mai puternică pe flancul estic și că ar saluta o prezență permanentă a SUA pe teritoriul României. El a asigurat că România și-a demonstrat în mod constant angajamentul față de Parteneriatul strategic cu SUA și s-a dovedit a fi un partener de încredere.

Ministrul român al apărării Radu Mirută a confirmat că România are nevoie de mai multe trupe, declarând acest lucru jurnaliștilor prezenți la reuniunea miniștrilor apărării din cadrul Consiliului Afaceri Externe. Săptămâna trecută, atât președintele polonez Karol Nawrocki, cât și omologul său lituanian Gitanas Nausėda au declarat că ar fi dispuși să găzduiască mai multe trupe americane pe teritoriul lor. Ministrul leton al Afacerilor Externe Baiba Brāzē a reiterat acest sentiment luni.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Estonia a declarat pentru POLITICO că țara sa apreciază foarte mult contribuția SUA și susține extinderea prezenței americane pentru a asigura o descurajare și o apărare solidă în întreaga regiune baltică.

Aliații de pe flancul estic, dintre care mulți se învecinează cu Rusia, au considerat SUA și trupele americane de pe teritoriul lor drept principalul garant al securității și factor de descurajare împotriva unei Moscove revanșarde, cu atât mai mult de când a început invazia pe scară largă a Ucrainei. Acesta este unul dintre motivele pentru care au fost reținuți în criticile la adresa lui Trump și au susținut războuiui din Iran.

Pentagonul nu a luat încă o decizie finală cu privire la trupele din Germania care vor fi afectate de reducere. De asemenea, nu este clar dacă aceste trupe se vor muta într-o altă țară europeană sau vor fi trimise acasă.

Țările NATO de la granița cu Rusia au profitat deja de această posibilitate, valorificând faptul că se bucură în continuare de favoarea lui Trump datorită cheltuielilor ridicate pentru apărare și sprijinului acordat efortului de război al SUA, atât prin declarații publice, cât și prin acordarea unui acces în mare parte neîngridit la bazele lor militare. Toate cele cinci țări găzduiau o prezență modestă de soldați americani în martie, potrivit datelor oficiale ale guvernului.

Apelurile publice ale liderilor au fost completate de manevre ascunse. Cel puțin o delegație a unei țări aliate l-a abordat pe ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, pentru a-și prezenta argumentele direct, potrivit unui diplomat de rang înalt al alianței. Aceștia au spus că există o fereastră de oportunitate.

Sâmbătă, Trump le-a spus reporterilor că ar putea să mute trupele americane în Polonia. Am o relație excelentă cu președintele, a spus el, așa că este posibil.

Dar realitățile politice de pe teren ar putea sta în cale. Prim-ministrul polonez Donald Tusk, adversarul politic al președintelui Nawrocki, a avertizat săptămâna trecută că Polonia nu ar trebui să fure trupe de la aliați. El a adăugat că Varșovia ar profita de orice oportunitate pentru a crește prezența SUA pe teritoriul său, dar nu ar permite ca țara să fie folosită pentru a distruge unitatea europeană.

Jennifer Kavanagh, directoarea departamentului de analiză militară la grupul de reflecție Defense Priorities, a declarat că o rotație ar putea fi dificil de realizat în practică. Nu toate țările de pe linia frontului sunt capabile, din punct de vedere practic, să găzduiască 5.000 de soldați în plus. Polonia și România dispun de capacitatea necesară pentru a găzdui mai mulți soldați, cu îmbunătățiri minore ale infrastructurii, dar în țările baltice, spațiul este mai limitat și ar fi probabil necesare unele lucrări suplimentare de planificare și construcție.

Dar cuvintele lui Trump nu s-au concretizat încă în acțiuni. Un înalt oficial al apărării dintr-o țară de pe flancul estic a declarat că până acum americanii nu i-au abordat cu privire la vreo schimbare a poziției.

Mutarea soldaților s-ar putea lovi, de asemenea, de realitățile politice din interiorul guvernului SUA, care a presat în repetate rânduri Europa să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Kavanagh a conchis că mutarea forțelor spre est este incompatibilă cu viziunea administrației Trump și cu așteptarea ca Europa să preia controlul asupra apărării sale convenționale.