Șeful NATO s-a împiedicat pe holuri de Miruță. Ministrul Apărării vrea ca Armata Română să devină „apărătoarea Europei”

După sateliți, ministrul Apărării Radu Miruță visează ca România să devină și gardianul Europei. Într-o declarație publică, acesta a anunțat că România trebuie să fie nu doar beneficiar de securitate, ci și furnizor.

„România nu trebuie să fie doar beneficiar de securitate, ci și furnizor. Iar pentru asta avem nevoie de o industrie competitivă, integrată în ecosistemul european, capabilă să producă, să inoveze și să atragă investiții. Am pus pe masă interesul nostru pentru proiecte comune dezvoltate în țară, mentenanță, producție locală și parteneriate pe termen lung. O industrie de apărare puternică nu înseamnă doar echipamente militare – înseamnă dezvoltare economică pe orizontală: furnizori locali, locuri de muncă bine plătite, transfer de competențe, inovare tehnologică și lanțuri de valoare care susțin întreaga economie,” a declarat Radu Miruță.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a publicat pe Facebook imagini de la Conferința de Securitate de la München în care apare discutând cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un cadru informal, pe un hol al centrului de conferințe. Fotografiile sugerează un dialog în picioare, în prezența altor persoane, fără formatul unei întâlniri bilaterale oficiale, cu agendă și declarații comune.

Alături de imagini, ministrul român a transmis un mesaj amplu despre poziția României în actualul context de securitate. „Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a scris Miruță.

El a calificat dialogul cu Mark Rutte drept relevant pentru interesele României. „Întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă pentru România. A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat”, a afirmat ministrul Apărării.

Potrivit postării sale, tema centrală a discuției a fost întărirea Flancului Estic. „Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură”, a precizat Miruță. Ministrul a subliniat că, în viziunea sa, Flancul Estic trebuie abordat ca un tot unitar. „Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre”, a transmis acesta.

Mesajul public al ministrului sugerează o abordare strategică axată pe consolidarea rolului României în arhitectura de securitate regională, în special în contextul tensiunilor persistente generate de războiul din Ucraina și de amenințările hibride din regiune. Radu Miruță a afirmat că discuțiile de la München au fost „directe și orientate spre acțiune”, într-un moment în care Europa își consolidează capacitățile de apărare. „Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat”, a scris ministrul.

El a insistat asupra ideii de responsabilitate politică și strategică. „Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp”, a adăugat Miruță.

În final, ministrul Apărării a susținut că România trebuie să își adapteze reflexele de securitate la noile realități. „Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România”, a conchis acesta.

România a participat la Conferința de Securitate de la München prin ministrul Apărării și ministrul de Externe, însă absența președintelui Nicușor Dan a ridicat semne de întrebare privind nivelul de reprezentare politică la unul dintre cele mai importante foruri globale dedicate securității. MSC este un spațiu în care nu contează doar intervențiile publice, ci mai ales întâlnirile bilaterale și accesul direct la liderii politici care iau decizii strategice. Într-un an marcat de tensiuni transatlantice și de recalibrări pe Flancul Estic, prezența la nivel de șef de stat are o semnificație aparte, mai ales pentru o țară precum România, membru NATO și UE, situată în proximitatea războiului din Ucraina.

Comparativ cu alte state din regiune, care au fost reprezentate la cel mai înalt nivel, România a părut să adopte o formulă mai degrabă tehnică decât politică. În astfel de reuniuni, diferența dintre o discuție informală pe hol și o întâlnire bilaterală oficială poate însemna diferența dintre vizibilitate și influență reală. Pentru un stat care revendică un rol central la Marea Neagră și pe Flancul Estic, întrebarea nu este doar cine a fost prezent, ci dacă nivelul de reprezentare a reflectat ambițiile strategice declarate ale Bucureștiului.

Consultări strategice ale MApN cu liderii industriei de apărare

O delegație a Ministerului Apărării Naționale, condusă de ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a participat, în perioada 12–15 februarie, la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante și prestigioase forumuri internaționale dedicate dezbaterilor pe teme de securitate și apărare. Într-un context internațional caracterizat de evoluții dinamice în planul securității globale, ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München a oferit un cadru amplu de reflecție asupra principalelor tendințe care influențează mediul internațional.

Agenda, structurată pe direcții precum apărarea, ordinea internațională, securitatea globală, sustenabilitatea și tehnologia, a inclus dezbateri privind cooperarea în domeniul apărării, securitatea transatlantică, gestionarea noilor riscuri și impactul tehnologiilor emergente, precum și evoluțiile care marchează arhitectura de securitate europeană și globală. În contextul Conferinței, ministrul apărării naționale a avut întrevederi bilaterale cu omologi și oficiali din state aliate, precum și o serie de întâlniri cu reprezentanți ai industriei de apărare, ai sectorului tehnologic și ai unor organizații de analiză strategică. Dialogurile cu companii din domeniul apărării – Rheinmetall, MBDA, ARX Robotics, Diehl Defence și Airbus Defence and Space – au vizat oportunități de cooperare industrială, dezvoltarea de capabilități și integrarea tehnologiilor emergente în procesele de modernizare a Armatei României. De asemenea, în cadrul întrevederii cu Sven Kruck, co-CEO al companiei germane Quantum Systems, discuțiile s-au concentrat asupra oportunităților de cooperare industrială în domeniul sistemelor aeriene fără pilot. Totodată, ministrul apărării naționale s-a întâlnit cu Siemtje Möller, deputată a Partidului Social-Democrat din Bundestag, responsabilă pentru politica externă și de securitate, context în care au fost discutate evoluțiile recente ale mediului de securitate european.

Agenda ministrului a inclus, de asemenea, reuniuni cu reprezentanți ai unor lideri globali din domeniul tehnologic – Google Cloud, Amazon, Schwarz Group și SAP SE, McKinsey’s Global Defence Practice și Oracle Corporation – au fost abordate teme precum digitalizarea, inovarea tehnologică, securitatea cibernetică și reziliența infrastructurilor critice. Totodată, în întâlnirile cu oficiali seniori ai Atlantic Council și The Cohen Group au fost analizate evoluțiile de securitate regională, consolidarea relației transatlantice, rolul NATO și al Uniunii Europene, precum și perspectivele sprijinului pentru Ucraina și ale investițiilor în domeniul apărării. În cadrul acestor discuții, ministrul Radu Miruță a subliniat faptul că România nu trebuie să fie doar un beneficiar de securitate, ci și un furnizor activ, obiectiv ce poate fi atins doar prin consolidarea unei industrii de apărare competitive. Oficialul român a reiterat necesitatea integrării acesteia în ecosistemul european, fiind capabilă să producă, să inoveze și să atragă investiții strategice.

O industrie de apărare puternică generează o dezvoltare economică pe orizontală, prin implicarea furnizorilor locali, crearea de locuri de muncă înalt calificate, transfer de competențe și inovare tehnologică, fortificând lanțurile de valoare care susțin întreaga economie națională.