Sistemele antiaeriene ale României, modernizate de Rheinmetall pentru lupta antidronă, au picat testele de recepţie. Nicușor Dan: „Se mai întâmplă…”

Primele două sisteme, formate din 12 tunuri destinate Armatei Române, nu au fost livrate până la termenul stabilit, 15 aprilie 2026, după ce testele tehnice de recepție au identificat probleme la unele subsisteme. Informațiile apar în documente ale Ministerului Apărării Naționale. Întrebat despre situație la New York, președintele Nicușor Dan a declarat că „se mai întâmplă” și că problemele pot fi corectate în cadrul procedurii de recepție. Șeful statului a precizat că achiziția nu face parte din programul SAFE, ci dintr-un contract anterior al statului român.

Contractul-cadru pentru modernizarea sistemelor a fost atribuit în decembrie 2023 de Compania Națională Romtehnica firmei Rheinmetall Landsysteme GmbH. Acordul are o valoare totală de 328 de milioane de euro, iar programul este derulat de Statul Major al Forțelor Terestre. Noul termen estimat pentru livrarea primelor două sisteme este septembrie 2026. Pentru întârziere, autoritatea contractantă a aplicat penalități începând din prima zi, acestea urmând să curgă până la semnarea fără obiecții a procesului-verbal de recepție.

„Se mai întâmplă. E o procedură de rcepție care se poate corecta. Din câte înțeleg nu este pe programul SAFE, este o achiziție anterioară a statului român. Se întâmplă lucrurile astea”.

În prezent, România folosește sistemul american MEROPS pentru detectarea și neutralizarea dronelor, precum și sisteme Gepard și un ansamblu integrat de senzori și radare, arată G4Media. Piloții de F‑16 sunt singurii care au doborât până acum drone rusești intrate în spațiul aerian românesc. Armata are în plan achiziții suplimentare pentru o arhitectură C‑UAS stratificată, inclusiv sisteme SKYNEX, SKYRANGER 35, MILLENNIUM, MANPAD Mistral și radare Gap Filler, finanțate prin programul SAFE.

Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Armatei, spune că aceste sisteme sunt utile pentru apărarea obiectivelor sensibile, potrivit G4Media.

„Sunt utile dacă sunt integrate într-un sistem de comandă‑control”, explică generalul, avertizând că dronele rătăcite vor necesita în continuare intervenții ale avioanelor, iar operarea sistemelor va presupune suplimentarea și instruirea personalului.