Tănăsescu, șefa CCR, spune că decizia luată „cu ușile închise” de anulare a alegerilor a fost legală: „Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor”

Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a explicat, într-un interviu acordat TVR Info, care au fost temeiurile juridice care au dus la una dintre cele mai controversate decizii din ultimii ani: anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Potrivit președintei Curții Constituționale, decizia de anulare a procesului electoral nu a fost una arbitrară, ci fundamentată pe trei încălcări majore:

„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competența CCR.”

Tănăsescu a subliniat că aceste argumente au fost detaliate în hotărârea Curții și au trecut verificări importante la nivel european: „Sunt motive care au fost detaliate într-o hotărâre care a trecut destul de multe teste juridice, și testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene.”

Una dintre cele mai sensibile întrebări pentru șefa CCR – de ce neregulile nu au fost observate înainte de primul tur – a primit un răspuns direct. „Unele lucruri nu le știam”, a recunoscut Tănăsescu, explicând că nu toate candidaturile ajung la CCR și că analiza completă are loc abia la finalul procesului electoral. Ea a subliniat că anumite informații esențiale au apărut târziu, odată cu desecretizarea unor documente: „Împreună cu o țară întreagă și noi am luat la cunoștință de documente desecretizate (…) într-o mișcare fără precedent.”, a punctat ea la TVR Info.

Unul dintre elementele decisive a fost apariția unor informații neașteptate despre modul de desfășurare a campaniei electorale: „E posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli inexistente sau cel puțin declarate la zero.”

Acest tip de situație, spune șefa CCR, nu era cunoscut anterior și a fost analizat strict din perspectivă constituțională. Tănăsescu a recunoscut că hotărârea a fost una dificilă și fără precedent pentru Curte: „N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim (…) însă a fost o decizie asumată.”

Ea a insistat că analiza s-a făcut „cu ușile închise”, în mod normal pentru deliberările CCR, și că argumentele au fost construite calm, pe baza datelor disponibile. În final, șefa CCR a admis că momentul intervenției ridică probleme, dar a explicat că instituția nu putea acționa înainte: „Unele informații (…) au devenit cunoscute în spațiul public abia în momentul desecretizării unor documente.”

Curtea Constituțională a decis, pe 6 decembrie 2024, anularea alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces de la zero – o măsură fără precedent în România. Hotărârea a fost adoptată în unanimitate, într-un moment extrem de sensibil: votul pentru turul al doilea era deja în desfășurare în diaspora, în confruntarea dintre candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi. Decizia CCR a venit la doar două zile după desecretizarea unor documente CSAT, care indicau existența unei operațiuni externe menite să influențeze procesul electoral. Operațiunea ar fi fost pregătită în favoarea lui Călin Georgescu de către Rusia, potrivit datelor oficiale.

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a afirmat că, din perspectiva instituției pe care o conduce, nu este oportună, în acest moment, o modificare a Constituției României, chiar dacă Legea fundamentală nu este „perfectă” și poate fi, teoretic, îmbunătățită.

„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu. Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului. Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic.

„Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta. Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR. „Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”.

„Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR. Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative.

„Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu. „Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.