Trump a notificat Congresul SUA cu privire la reluarea operațiunilor militare împotriva Iranului, activând un nou termen legal de 60 de zile. „Îi vom lovi tare!”

Escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran a intrat într-o nouă fază critică. Președintele Donald Trump a notificat oficial Congresul american cu privire la reluarea operațiunilor militare împotriva Iranului, activând un nou termen legal de 60 de zile care îi permite să utilizeze forța militară fără autorizație suplimentară din partea legislativului.

Notificarea trimisă pe 10 iulie și obținută de POLITICO afirmă că atacurile declanșate pe 7 iulie constituie o acțiune militară desfășurată în conformitate cu responsabilitatea președintelui de a proteja cetățenii americani și interesele Statelor Unite, atât în țară cât și în străinătate. Această mișcare strategică reactivează prevederile War Powers Resolution din 1973, legea care obligă președintele să înceteze operațiunile militare după 60 de zile dacă nu primește o autorizare din partea Congresului, cu anumite excepții. Trump a declarat în interviul acordat prezentatoarei de radio conservator Hugh Hewitt că forțele americane vor continua atacurile. „Îi vom lovi foarte tare în seara aceasta și îi vom lovi tare și mâine”, a spus el. Referindu-se la memorandumul de înțelegere semnat anterior de Washington și Teheran, Trump a afirmat că Iranul nu a respectat termenii acordului. El a negat că noua campanie de bombardamente marchează o nouă etapă prelungită a conflictului, deși a refuzat să precizeze cât va dura aceasta, descriind-o drept o ciocnire militară.

Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că forțele americane au lovit peste 300 de ținte în Iran în decursul a trei nopți consecutive. Operațiunile au vizat reducerea capacității Teheranului de a ataca marinari și nave comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. În cea mai recentă rundă de atacuri, finalizată la ora 22:15 ET, forțele americane au lovit cu succes ținte militare din întreaga țară, inclusiv Bushehr, Chah Bahar, Jask, Konarak, Abu Musa și Bandar Abbas. Conform CENTCOM, forțele americane au folosit muniție de precizie împotriva sistemelor iraniene de apărare costieră, a bazelor de rachete și drone, precum și a capacităților maritime. Atacurile de astazi marcheaza a treia noapte consecutiva în care SUA au efectuat atacuri împotriva Iranului.

Iranul a lansat mai multe valuri de atacuri asupra Bahrainului în ultimele ore. Ministerul de Interne al Bahrainului a anunțat că sirena de alarmă s-a declanșat, îndemând cetățenii și rezidenții să se păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur. Garda Revoluționară Islamică din Iran a declarat că a țintit și distrus mai multe depozite de armament, un centru de comunicații prin satelit și o clădire care găzduia forțele americane la baza Juffair din Bahrain, într-un atac cu rachete și drone. Miza imediat a confruntării este controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate treceau prin această zonă. Acordul interimar încheiat în iunie trebuia să redeschidă ruta comercială, însă Washingtonul și Teheranul au oferit interpretări diferite asupra dreptului de a controla traficul naval. Trump a declarat că armata americană va reinstaura blocada asupra navelor iraniene și că Statele Unite vor prelua controlul securității în strâmtoare. Liderul de la Casa Albă a susținut inclusiv că navele comerciale ar urma să plătească echivalentul a 20% din valoarea încărcăturii pentru tranzit și protecție, o propunere criticată deoarece ar contraveni normelor internaționale privind libertatea navigației.

Cel puțin o duzină de avioane militare americane au fost observate, conform datelor de urmărire a zborurilor, survol și în cerc în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite, în Golful Persic, în Golful Oman și deasupra Arabiei Saudite. Dintre aeronavele aflate în zbor se numărau nouă avioane de realimentare KC-135R și două KC-46A, esențiale pentru menținerea în zbor a avioanelor de vânătoare și a altor aeronave de atac în timpul operațiunilor de lungă durată. Administrația Trump notificase anterior Congresul, la începutul lunii mai, că ostilități declanșate pe 28 februarie se încheiaseră. Casa Albă a susținut atunci că armistițiul oprea sau anula termenul legal de 60 de zile, chiar dacă trupele americane au rămas în regiune, iar Marina SUA a continuat blocada. Criticii administrației au afirmat că legea nu poate fi oprită și repornită prin declararea succesivă a unor armistiții, în condițiile în care forțele americane continuă să participe la blocade și confruntări militare.

Senatul a adoptat în iunie, cu 50 de voturi pentru și 48 împotriva, o rezoluție prin care cerea oprirea operațiunilor militare neautorizate de Congres. Patru republicani—Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy—au votat alături de democrați. Camera Reprezentanților adoptase aceeași măsură cu 215 voturi la 208. Rezoluția este însă una concurentă și nu îi este trimisă președintelui pentru promulgare, astfel că are în principal o valoare politică și nu îl poate obliga juridic pe Trump să opreasc atacurile. O eventuală rezoluție obligatorie care ar limita puterile militare ale președintelui ar putea fi respinsă prin veto de Casa Albă. Congresul ar avea apoi nevoie de o majoritate de două treimi în ambele camere pentru a trece peste opoziția președintelui, un scenariu considerat improbabil în actuala configurație politică. Conflictul marchează o nouă etapă a tensiunilor care au caracterizat relațiile dintre Washington și Teheran de-a lungul anilor, iar escaladarea actuală pune în pericol stabilitatea regională și fluxurile energetice globale.