USR-isme: O persoană condamnată penal, numită în grupul de lucru care gestionează miliardele din programul SAFE și primește acces la informații clasificate

Numită secretar general al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Adriana-Laura Miron ajunge în centrul unor întrebări serioase privind verificările efectuate înainte de numirea sa și accesul la informații clasificate.

În paralel, există un dosar penal în care Tribunalul Brașov a confirmat definitiv redeschiderea urmăririi penale. Întrebarea esențială este simplă: ce a declarat Adriana Miron despre această situație atunci când a fost verificată pentru ocuparea funcției și pentru accesul la informații clasificate?

“11.04.2023 Oră: 23:59

Document: Hotarâre cameră consiliu numarul 29/2023 din data 11.04.2023

Tip soluție: confirmă redeschiderea UP

Soluție pe scurt: Tribunalul Brașov – Secţia penală

Dosar nr. 981/62/2023

ÎNCHEIERE

11.04.2023

În baza art. 335 alin. 4 Cod procedură penală, constată legalitatea și temeinicia ordonanţei nr. 5/II-2/2023 din data de din 01 martie 2023 emisă de procurorul-șef serviciu al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Brașov și, pe cale de consecinţă, confirmă redeschiderea urmăririi penale ce a făcut obiectul dosarului penal nr. 46/P/2022 în care a fost emisă ordonanţa de clasare din data de 17.01.2023.”

Numirea Adrianei-Laura Miron în funcția de secretar general al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului ridică o serie de întrebări care nu mai pot fi tratate ca simple detalii administrative. Nu pentru că existența unui dosar penal ar echivala cu vinovăția — evident, nu echivalează — ci pentru că funcția ocupată de Miron este una de vârf în administrația centrală, iar activitatea sa se intersectează cu domenii în care informațiile clasificate și securitatea națională au o importanță evidentă.

Numirea în funcție și problema verificării de securitate

Adriana-Laura Miron a fost numită, în aprilie 2026, secretar general al MEDAT. Problema care trebuie lămurită este dacă, la momentul numirii, pentru atribuțiile concrete ale funcției exista obligația efectuării prealabile a verificărilor necesare pentru accesul la informații clasificate. Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate stabilește că, pentru persoanele care urmează să ocupe funcții publice care implică lucrul cu informații clasificate sau competența de a autoriza accesul la asemenea informații, verificarea de securitate trebuie realizată anterior numirii. Așadar, dacă atribuțiile funcției de secretar general presupuneau accesul la informații clasificate, nu mai discutăm despre o formalitate care poate fi rezolvată ulterior.

Discuția devine una privind momentul în care trebuia inițiată și finalizată procedura de verificare. Iar aici apare informația care necesită explicații: potrivit documentelor invocate, documentația pentru ORNISS ar fi fost înaintată abia la începutul luni iulie 2026, la aproximativ trei luni după numirea în funcție de înalt funcționar public, de secretar general al ministerului de referință. Dacă această cronologie este confirmată de documentele oficiale, conducerea MEDAT trebuie să explice de ce procedura nu a fost inițiată anterior numirii, în măsura în care funcția presupunea acces la informații clasificate, cu atât mai mult cu cât doamna respectiva a dețiunt și funcția publică de director cabinet ministru prin numirea directă de către Ambrozie Irinel Darău.

Nu este vorba despre o funcție administrativă oarecare

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Adriana Miron nu este un funcționar fără legătură cu domeniul securității. Anterior numirii ca secretar general, aceasta a activat în cadrul Direcției Industria Națională de Apărare din MEDAT, când a fost deasemnea numită direct fară concurs funcționar public, de către accelași ministru USR Darău, ca primă rampă de lansare accelerată către funcția de secretar general al ministerului.

Domeniul industriei naționale de apărare nu este unul oarecare. El implică relații instituționale, informații tehnice și administrative și, după caz, informații clasificate. Mai mult, potrivit informațiilor disponibile, Miron a participat și la activități în relația cu NATO, programul SAFE etc. …

Dacă aceste activități au implicat informații NATO clasificate, atunci problema nivelului de autorizare și a certificatului de securitate trebuie clarificată fără echivoc. Nu este suficient să se spună că persoana „avea nevoie de acces”.

Trebuie stabilit:

ce nivel de acces era necesar, ce certificat deținea, când a fost emis și pentru ce informații era autorizată.

Zona de securitate de clasa I

Un alt element trebuie verificat cu maximă atenție.

Potrivit informațiilor, Adriana Miron își desfășura activitatea într-un birou aflat într-o zonă de securitate clasa I. Potrivit reglementărilor privind protecția informațiilor clasificate, o asemenea zonă este destinată manipulării sau stocării unor informații clasificate la niveluri ridicate. Prin urmare, dacă documentele interne confirmă că biroul ocupat de secretarul general se afla într-o astfel de zonă, apare o întrebare legitimă:

în ce condiții putea o persoană care nu finalizase încă procedura de autorizare ORNISS să aibă acces la spațiul și activitățile desfășurate într-o asemenea zonă?

Trebuie făcută însă distincția juridică între prezența într-o zonă de securitate și accesul efectiv la o anumită informație clasificată. Tocmai de aceea este necesară clarificarea documentară a situației, respectiv verificarea registrelor, autorizațiilor și procedurilor interne de către organele și autoritățile statului în drept.

Și apare dosarul penal

În această ecuație există un al doilea element care trebuie lămurit. În 2023, Tribunalul Brașov a confirmat definitiv redeschiderea urmăririi penale într-un dosar DNA în care figurau, între persoanele vizate, Allen Coliban și Adriana Miron. Instanța nu a stabilit prin acea hotărâre că Miron este vinovată. Dar nici nu poate fi ignorat faptul că o urmărire penală fusese clasată, iar ulterior DNA a solicitat redeschiderea ei, solicitare confirmată de instanță.

De aici apare întrebarea care trebuie pusă public:

Ce a declarat Adriana Miron despre această situație juridică atunci când a fost numită într-o funcție de asemenea importanță?

Nu dacă era vinovată. Nu dacă trebuia condamnată. Ci ce a declarat efectiv.

Ce a știut instituția care a făcut numirea?

Există o diferență fundamentală între două situații.

Prima: Miron a declarat existența situației judiciare, iar autoritățile competente au verificat-o și au considerat că nu există un impediment pentru numire.

A doua: informația nu a fost menționată într-un document în care exista obligația de a fi declarată, iar autoritățile care au făcut numirea nu au cunoscut-o.

Cele două scenarii au consecințe complet diferite. Trebuie văzut formularul concret completat de Miron și trebuie văzută întrebarea exactă la care a răspuns. De aceea, solicităm public inițierea demersurilor instituționale de verificare a documentele esențiale cu privire la aspectele semnalate jurnalistic, după care să se raspundă public, conform transparenței decizionale, dacă există sau nu o problemă privind exactitatea declarațiilor făcute.

Verificarea de securitate nu este o simplă formalitate

În procedura de autorizare pentru acces la informații clasificate sunt evaluate elemente care țin de încrederea acordată persoanei, inclusiv corectitudinea informațiilor furnizate în cadrul procedurii.

În cazul de față, existența unei cauze penale anterioare poate ridica în mod rezonabil suspiciuni cu privire la o posibilă incompatibilitate a persoanei în cauză cu privire la accesul la informații clasificate. Mai mult, dacă o informație relevantă pentru verificarea de securitate a fost omisă sau prezentată inexact, atunci problema devine una distinctă și mult mai serioasă.

De aceea întrebarea centrală nu este:

„A avut/are Adriana Miron un dosar penal?”

Acest lucru este deja documentat pentru perioada respectivă.

Întrebarea este:

„Ce a declarat Adriana Miron despre acel dosar în procedura de numire și în procedura de autorizare pentru acces la informații clasificate?”

O coincidență instituțională greu de ignorat

Mai există un element care amplifică necesitatea clarificărilor. În august 2026, Adriana Miron apare în calitate de secretar general într-un document privind reorganizarea MEDAT, document în care Ministerul Justiției formulează observații consistente asupra proiectului. Ministerul Justiției avertizează inclusiv asupra posibilității ca reorganizarea să fie contestată în contencios administrativ și ridică probleme privind competența Guvernului, fundamentarea juridică a unor atribuții, utilizarea ordinului ministrului și justificarea economică a reorganizării. Acest lucru nu înseamnă că observațiile Ministerului Justiției au vreo legătură cu dosarul penal al Adrianei Miron. Nu există o asemenea dovadă.

Dar înseamnă că funcția ocupată de Miron are o importanță instituțională majoră și că procedurile prin care aceasta a ajuns să ocupe funcția trebuie să fie transparente.

Bolojan trebuie să explice procedura de numire

Dacă documentele confirmă cronologia aprilie–iulie 2026, atunci apar întrebări nu doar pentru Adriana Miron, ci și pentru autoritatea care a făcut numirea.

Ce verificări au fost efectuate înainte de numirea din 22 aprilie?

A fost solicitată anterior numirii verificarea de securitate prevăzută de Legea nr. 182/2002, dacă atribuțiile funcției impuneau acest lucru?

Dacă nu, de ce?

Când a fost inițiată efectiv procedura ORNISS?

Ce nivel de acces la informații clasificate era necesar funcției?

A avut Miron acces la informații clasificate înainte de autorizare?

Ce certificat de securitate deținea la momentul numirii?

Ce a declarat despre dosarul penal în documentele depuse pentru numire și pentru verificarea de securitate?

Sunt întrebări administrative și juridice perfect legitime.

Nu este o acuzație de vinovăție. Este o problemă de transparență

Într-un stat de drept, faptul că o persoană a fost vizată într-o procedură penală nu este, prin el însuși, dovada vinovăției. Dar nici existența unei asemenea proceduri nu trebuie ascunsă dacă legea sau procedura administrativă impune declararea ei.

Iar într-o funcție în care există acces la informații clasificate, standardul de verificare trebuie să fie unul riguros. De aceea, cazul Adrianei Miron nu trebuie tratat prin sloganuri politice. Trebuie tratat prin documente:

Decizia de numire.

Fișa postului și atribuțiile concrete.

Procedura ORNISS.

Data transmiterii documentației.

Nivelul de autorizare.

Regimul zonei de securitate.

Și, mai ales, declarațiile făcute de persoana numită.

Până când aceste documente nu sunt clarificate, rămâne o întrebare simplă, dar incomodă:

Cum a fost posibil ca o persoană numită în aprilie 2026 într-o funcție de vârf a administrației centrale, cu atribuții care se intersectează cu domenii sensibile și cu activitatea desfășurată într-un spațiu de securitate, să ajungă să aibă documentația pentru autorizarea ORNISS transmisă abia în iulie — și ce a declarat, între timp, despre situația sa judiciară?

Răspunsul la aceste întrebări nu trebuie dat prin comunicate politice. Trebuie dat prin documente.