Vot favorabil în Consiliul JAI: Intrăm în Schengen cu drepturi depline

România intră în Spațiul Schengen. Este decizia luată astăzi în ședința Consiliului JAI. Miniștrii Justiției și de Interne din Uniunea Europeană au aprobat astăzi, 12 decembrie 2024, aderarea deplină (și cu frontierele terestre) a României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație începând cu 1 ianuarie 2025. Austria și Olanda și-au exprimat acordul.

De la aderarea lor la UE, Bulgaria şi Romania au aplicat părţi din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperare poliţienească şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul a adoptat decizia de a aplica, de la 31 martie 2024, părţile rămase al acquis-ului Schengen şi să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene şi maritime. După aderarea deplină la spațiul Schengen, românii vor călători între țările membre fără a fi supuși controalelor la frontieră.

Statele membre ale Spatiului Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, joi, înaintea deciziei privind aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, că România este complet pregătită pentru acest pas important. Predoiu a spus că este „o bătălie importantă” şi că speră ca aceasta „să fie ultima pentru Schengen”. „Eu sper ca să revin după şedinţă cu un rezultat pozitiv”, a spus Predoiu.

„Este şedinţa în care se poate lua decizia pentru intrarea României în spaţiul Schengen. Pentru aceasta ne-am pregătit, pentru asta am muncit luni de zile şi în teren la frontieră, şi în cancelariile diplomatice. E o şedinţă pentru care ne-am pregătit sub toate aspectele. Anticipez că vor fi discuţii legate de ultima evoluţie din Orientul Mijlociu, care va avea impact pe zona de migraţie. Dar ne-am pregătit şi pentru acest lucru. Am avut şi în prealabil discuţii, până şi aseară am purtat convorbiri ca să fie totul în regulă. Dar, aşa cum am spus, nu este nimic încheiat până când nu se va lua decizia. Eu sper ca să revin după şedinţă cu un rezultat pozitiv”, a spus Predoiu.

Ministrul de Interne Cătălin Predoiu a ținut să mulțumească tuturor românilor care au avut răbdare să aștepte aderarea României la Schengen.

„Înainte de orice aș vrea să spun și nu o spun de complezență. În primul rând, aș dori să mulțumesc tuturor românilor care au avut răbdare cu noi, au avut răbdare să aștepte acest moment. Am simțit permanent orizontul de așteptare, nemulțumirile, tensiunea, încercările prin care au trecut toți cei care treceau frontiera. Vreau să vă spun că de multe ori am călătorit cu mașina ca să mai discut cu frontieriștii, cu oamenii și de fiecare dată speram să vină acest moment și să începem să le facem dispărute. Poate cel mai greu lucru a fost faptul că n-am putut să comunicăm de fiecare dată progresele pe care le făceam, tocmai pentru a ne proteja aceste progrese și a face pasul mai repede. A fost destul de apăsător acest lucru. Restul este doar datoria noastră, de asta am primit mandatele, să lucrăm și să găsim cele mai bune soluții”, a spus Predoiu, vizibil emoționat, la Antena3 CNN.

Ministrul de Interne a dat, ulterior, asigurări pe Facebook că România e „pe deplin pregătită pentru Schengen” şi „va continua să-şi protejeze graniţele”, investind în tehnologie şi logistică la frontiere.

„Este un moment istoric, unul emoţionant, dar nu vreau să uit de atribuţiile mele, de atribuţiile noastre. Aş dori să vă asigur că România este pe deplin pregătită pentru Schengen, că România va continua să-şi protejeze graniţele. Am îndeplinit nu doar criteriile tehnice pentru aderare, dar am îmbunătăţit semnificativ, în ultimii ani, capacităţile noastre de a proteja graniţele, de a combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră. Am investit în tehnologie şi logistică, am dezvoltat programe bilaterale şi multilaterale de cooperare cu vecinii noştri, toţi vecinii noştri: Moldova, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, dar şi cu Austria. Vom continua să lucrăm în acest sens. Vom continua să investim. Vom continua să îmbunătăţim capacităţile Poliţiei de Frontieră, ale poliţiştilor noştri”, a declarat, joi, Cătălin Predoiu.

Ministrul de Interne a spus că România este „profund” responsabilă pentru faptul că modul în care îşi face treaba la graniţe protejează nu doar cetăţenii români, ci şi cetăţenii europeni.

„Şi ne bazăm pe voi pentru acelaşi lucru. Vom continua să aplicăm noul pact privind azilul şi migraţia; avem deja în derulare un program pentru implementare. Vom continua să aplicăm acordurile de la Dublin şi, împreună, le vom îmbunătăţi. Vom face în continuare tot ce este necesar pentru a menţine România o ţară sigură şi pentru a face din Europa un loc mai sigur pentru a trăi şi a munci. Vom fi un partener puternic şi loial. Sunt sigur că, în anii care urmează, aceste cuvinte vor fi confirmate de colegii mei de la Poliţia de Frontieră şi Poliţia Română, pe baza cooperării noastre”, a spus Predoiu.

Ministrul român al Afacerilor Interne a menţionat că spune adesea că membrii Consiliului sunt „aici ca politicieni”. „Suntem aici pentru a lua decizii politice, uneori decizii istorice, iar astăzi luăm o decizie istorică. Europa este viabilă. Europa are un viitor. Solidaritatea europeană există. Şi aş dori să vă mulţumesc tuturor, nu doar pentru această decizie, ci şi pentru sprijinul continuu pe care l-am primit din partea voastră pe parcursul acestui drum”, a spus Predoiu.

„Ne-au sprijinit nu doar moral, ci şi cu sfaturi, cu cooperare. Nu voi avea timp suficient să-i numesc pe toţi, dar aş dori să mulţumesc preşedinţiei, ministrului Pinter, comisarului, preşedintelui comisar, şi mai ales lui Gerhard Karner, cu care am avut o cooperare excelentă de când ne-am întâlnit prima dată, anul trecut, la Viena, pe 23 august 2023, colegului meu din Bulgaria, Atanas Ilkov, predecesorului său, Vit (Vít Rakušan, ministrul Afacerilor Interne – Republica Cehă) – te văd aici – şi tuturor dintre voi, vă mulţumesc foarte mult pentru acest sprijin. Îmi cer scuze, Nancy şi alţi membri, îmi cer scuze celor pe care nu am timp să-i numesc, dar voi încheia acum. Am spus odată că trebuie să avem curajul de a face ceea ce este corect, citând, este adevărat, un preşedinte american. Dar cred că astăzi am dovedit cu toţii că avem curajul de a face ceea ce este corect. Vă mulţumesc foarte mult în numele poporului român. Vă mulţumesc foarte mult!”, a încheiat ministrul Cătălin Predoiu.

Sărbătoare la Guvern

Sărbătoare la Guvern după aderarea deplină a României la Spațiul Schengen. Mai mulți miniștri au salutat decizia Consiliului JAI și au vorbit despre impactul pe care îl va avea acest lucru asupra economiei din România. „România va deveni mai competitivă, pentru că vor scădea costurile generate de aşteptarea în vamă”, a declarat ministrul Economiei, Ştefan Radu Oprea.

„Românii nu vor mai sta la cozile din vămile de trecere spre Ungaria sau Bulgaria. Dar mai mult decât atât economia românească va avea foarte mult de câştigat. Devenim mai competitivi pentru că vor scădea costurile generate de aşteptarea în vamă. Mai demult dădeam exemplu că fiecare autoturism marca Dacia sau Ford este mai scump cu 100 de euro din cauza staţionării în vamă”, a scris, joi, ministrul Economiei pe pagina sa de Facebook.

Pe de altă parte, el a precizat că România va câştiga mai mulţi turişti.

„Vom câştiga cu certitudine mai mulţi turişti care vor vizita România. Datele statistice din Croaţia arată acest lucru. Dar cei mai câştigaţi vor fi românii atunci când vor circula cu maşina în condiţii civilizate spre şi dinspre Uniunea Europeană”, a mai precizat Oprea.

Intrarea României în Schengen reprezintă un moment care schimbă regulile jocului pentru economia noastră, a afirmat, joi, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

„Eliminarea graniţelor terestre nu înseamnă doar o formalitate administrativă. E un moment care schimbă regulile jocului pentru economia noastră. De ce? Fiecare oră pierdută la graniţă reprezintă costuri suplimentare. Odată cu eliminarea controalelor, transportatorii vor economisi milioane de euro anual, iar produsele româneşti vor ajunge mai rapid şi la costuri mai mici pe rafturile din Europa. Simplu spus, România devine mai competitivă într-o piaţă europeană extrem de dinamică. Pentru companii, mesajul este clar: România este acum un punct strategic în lanţurile de aprovizionare europene. Firmele care au ezitat până acum să investească aici vor vedea această schimbare ca pe un semnal puternic de stabilitate şi deschidere”, a scris Boloş, joi, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ministrului Finanţelor, regiunile de graniţă devin adevărate huburi economice. Fără controale birocratice, comerţul local va creşte, iar colaborările transfrontaliere vor genera locuri de muncă şi creştere economică.

„Intrarea în Schengen nu e doar o reuşită diplomatică – e o oportunitate reală: mai multe afaceri prospere, mai multe locuri de muncă, mai multe investiţii. De acum, România poate juca în prima ligă a Europei economice. Schengen înseamnă viteză, eficienţă şi şansa de a ne face vocea auzită într-o Europă fără graniţe. Felicitări şi mulţumiri tuturor celor care au făcut acest lucru posibil!”, a mai scris Boloş.

Decizia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne privind aderarea şi cu graniţele terestre la Spaţiul Schengen este un succes al României şi al românilor, al decidenţilor de la toate nivelurile statului, şi este foarte bună pentru economie, ţara noastră meritând de mult timp această poziţie, a transmis, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.

„Salut decizia Consiliului JAI privind aderarea României şi cu graniţele terestre la Spaţiul Schengen, dar spun ferm că ţara noastră merita de mult timp această poziţie. Este suficient să ne întoarcem ani de zile în urmă, pentru a vedea poziţiile Comisiei Europene în acest sens. Faptul că unii au decis să blocheze ceea ce este un proiect european din motive de politică internă este de neînţeles – este una dintre cauzele care alimentează populismul şi extremismul la nivel european”, a notat ministrul.

Potrivit acestuia, este nevoie de mai multă solidaritate între statele membre ale UE, pentru că doar aşa se va întări la nivelul societăţilor europene sentimentul apartenenţei la un proiect comun.

„Şi am tot spus aceste lucruri în ultima perioadă. Nu este vorba doar despre Schengen, este vorba şi despre situaţia interconectărilor, ca un alt exemplu. Lipsa acestora generează probleme importante cu preţurile în statele din Estul Uniunii Europene, aşa cum este şi România, deşi noi ne-am respectat toate angajamentele privind dezvoltarea acestor interconectări, cu toate ţările vecine. Decizia de astăzi este un succes al României şi al românilor, al decidenţilor de la toate nivelurile statului român, şi este foarte bună pentru economie. Câştigul timpului înseamnă câştig pentru dezvoltare economică. Felicit pe cei care, în ultimele săptămâni, au fost implicaţi vizibil într-un proces diplomatic foarte complex, menit să evite alte surprize neplăcute. Am văzut că, şi în ultimul ceas, ‘lideri’ din alte ţări au vrut să ne pună piedică. Pentru că scopul acestor oameni este să distrugă încrederea în proiectul european. Nu trebuie să îi lăsăm! România trebuie să fie puternică, în UE şi în NATO”, a mai scris şeful de la Energie.

Ursula von der Leyen, reacție după ce România a intrat în Schengen cu drepturi depline

Președinta Comisiei Europene a scris, joi pe X, un mesaj după ce România și Bulgaria au fost acceptate în Schengen terestru.

Pe un fond cu culorile steagurilor României și Bulgariei, Ursula von der Leyen a scris: Pe deplin în Schengen, unde vă este locul. România intră în Spațiul Schengen. Este decizia luată astăzi în ședința Consiliului JAI. Miniștrii Justiției și de Interne din Uniunea Europeană au aprobat astăzi, 12 decembrie 2024, aderarea deplină (și cu frontierele terestre) a României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație începând cu 1 ianuarie 2025. Austria și Olanda și-au exprimat acordul.

După aderarea deplină la spațiul Schengen, românii vor călători între țările membre fără a fi supuși controalelor la frontieră.

Metsola: „Este gata. E hotărât. Este meritat”

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat joi decizia de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025, subliniind că Europa devine astfel mai sigură şi mai unită.

„Este gata. E hotărât. Este meritat.România şi Bulgaria vor adera deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări popoarelor celor două ţări care au lucrat asiduu şi îndelungat pentru asta. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură şi mai unită”, a scris Roberta Metsola pe platforma X.

Miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat difuzat pe website-ul instituţiei. De la aderarea lor la Uniunea Europeană, Bulgaria şi România au aplicat părţi din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperare poliţienească şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen.

La 30 decembrie 2023, Consiliul a adoptat decizia de a aplica, de la 31 martie 2024, părţile rămase al acquis-ului Schengen şi să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene şi maritime.