Analist militar, verdict asupra SAFE: „Ceea ce se întâmplă la Mangalia este trădare națională!”

Analistul militar Aurel Cazacu a lansat critici severe asupra modului în care România implementează programul european SAFE de achiziții militare, denunțând prețuri artificialmente majorate, echipamente care vor deveni rapid depășite tehnologic și o strategie care agravează situația falimentară de la Șantierul Naval Mangalia. Declarațiile sale, făcute la PS News, evidențiază disfuncționalități profunde în gestionarea fondurilor europene destinate modernizării armatei.

Cazacu a subliniat că, deși achiziția de echipamente militare prin SAFE nu constituie în sine o greșeală, prețurile la care se fac aceste achiziții sunt semnificativ mai mari decât valorile reale ale produselor. Pentru a justifica aceste costuri inflaționate, echipamentele sunt dotate cu diverse accesorii care nu sunt întotdeauna necesare sau care nu răspund nevoilor viitoare ale Armatei Române. Un exemplu concret pe care analistul l-a oferit este acela al transportoarelor de personal: România achiziționează acum transportoare cu echipaj uman, dar peste zece ani va avea nevoie de doar o zecime din cantitatea cumpărată, restul urmând să fie transformate sau înlocuite cu vehicule fără personal la bord. Aceeași transformare tehnologică va afecta și alte categorii de echipamente, inclusiv tancuri, sisteme de artilerie și vehicule militare clasice, care vor funcționa din ce în ce mai mult fără echipaj uman. Potrivit analistului, această situație nu este specifică României. Cazacu a citat exemplul Statelor Unite, care au desfășurat nave vechi în zona Golfului cu scopul declarat de a justifica lansarea unor noi programe de înzestrare și de a genera comenzi pentru nave noi. Riscul pentru România este acela de a se angaja în achiziții masive de echipamente care vor deveni rapid depășite, fără a avea o strategie clară de modernizare continuă și adaptare la evoluțiile tehnologice.

Cazacu a pledat pentru reguli stricte privind profiturile companiilor care furnizează echipamente către Ministerul Apărării Naționale, subliniind că eficiența utilizării fondurilor publice trebuie să fie o prioritate. În opinia sa, România trebuie să dezvolte un plan clar de transfer tehnologic și relansare industrială, care să depășească simpla achiziție de armament din străinătate. Viitoarele guverne ar trebui să stabilească ca obiectiv strategic mutarea producției în România, iar industria de apărare românească trebuie să ajungă nu doar să satisfacă necesarul Armatei Române, ci și să producă pentru export. Cazacu a criticat și situația Șantierului Naval Mangalia, pe care a calificat-o drept „strigătoare la cer”. România, a susținut el, dispune de capacitatea de a produce nave militare, iar autoritățile nu valorifică această oportunitate. Țara are nevoie de corvete, nave de patrulare și de înlocuirea unor nave vechi, iar un șantier naval performant ar putea produce pentru alte țări în condiții foarte bune. Aducerea în insolvență a unui asemenea șantier, a concluzionat Cazacu, constituie o „trădare națională”.

Analistul militar a evidențiat, de asemenea, decalajul grav în care se află România în domeniul dronelor. Tehnologia evoluează într-un ritm extrem de rapid, iar România a rămas mult în urmă. Experții ucraineni au explicat că adaptarea și modernizarea unei drone se poate face în doar câteva zile, în funcție de nevoile din teren. Cu toate acestea, deși conflictul din Ucraina durează de peste patru ani, autoritățile române nu au luat măsuri semnificative în acest domeniu. Cazacu a subliniat că România dispune de specialiști valoroși în domeniul dronelor, inclusiv români care lucrează în companii din Europa, SUA și Israel, dar aceștia nu sunt mobilizați pentru a dezvolta capacități militare interne. Cazacu a evidențiat experiența Israelului în tehnologiile militare, explicând că statul israelian și-a dezvoltat capacități avansate pe fondul conflictelor permanente din regiune. Lecția pentru România este că miniștrii și secretarii de stat trebuie să fie oameni care se pricep, care au patriotism, dar și o parte de „negustorie” – adică abilitatea de a identifica piețe, a negocia contracte și a valorifica resursele naționale.

Din perspectiva contextului geopolitic, Cazacu a avertizat că situația din Europa și din România, marcată de criza guvernamentală și de conflictul de la granița cu Ucraina, este foarte gravă. România se află într-o poziție strategică de neimaginat, cu Marea Neagră și toate tensiunile din jur. Misiunea celor care conduc țara este extrem de complexă, iar analistul militar le-a urat multă înțelepciune pentru ca România să nu intre într-un colaps. Din punct de vedere oficial, Ministerul Apărării Naționale a precizat că procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt în derulare, iar comisiile de evaluare și experții cooptați din cadrul structurilor MApN au deplina responsabilitate a desfășurării acestora, funcționând independent și acționând în mod imparțial și obiectiv, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice. După primirea aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a aprobării prealabile a Parlamentului României, Direcția Generală pentru Armamente a transmis operatorilor economici aprobați de CSAT invitațiile de participare la procedura de negociere. MApN a subliniat, de asemenea, că nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție, prin raportare la prevederile documentației de atribuire aprobate și care contravin principiului eficienței utilizării fondurilor publice. Totuși, criticile lui Cazacu ridică întrebări fundamentale privind transparența și eficiența implementării programului SAFE, precum și privind capacitatea României de a transforma achiziția de echipamente militare într-o oportunitate de dezvoltare industrială și tehnologică durabilă.