Expert în securitate: „O invazie a Rusiei în România nu este un scenariu realist pentru următorii 5 – 10 ani”. Bucureștiul se bazează pe „asul din mânecă”: Investițiile SUA de la Marea Neagră

Avem scenariile de lucru pregătite, a spus vineri Sebastian Burduja, ministrul Energiei, întrebat ce se va întâmpla cu exploatarea gazului dacă Rusia se apropie de apele teritoriale ale României. Ministrul a ținut să precizeze că România exploatează gazele din Marea Neagră, dar acolo este și o foarte importantă investiție a americanilor, informează Mediafax. Recent, Donald Trump și JD Vance au ținut să facă cunoscut întregii lumi noul principiu al SUA: acceptați investițiile americane și veți fi mai apărați decât dacă v-am trimite mii de militari, asta pentru că SUA își protejează propriile investiții.

„Avem scenariile de lucru pregătite și se discută acest lucru. Sunt măsuri care au fost prevăzute, nu-mi fac griji pentru că totuși sunt niște limute peste care Federația Rusă nu va trece, asta cred eu, dar dacă se îmtâmplă asta există un plan bine pus la punct”, a declarat Sebastian Burduja la Antena 3 CNN.

„Istoria ne învață că, în general, de la est nu putem să presupunem că au bună-credință”, a dăpugat el.

Întrebat ce va întâmpla dacă Rusia va câștiga influența asupra bazinului de Nord al Mării Negre, ajungând foarte aproape de zona noastră economică exclusivă, Burduja a spus: „Da, așa este, foarte aproape, dar nu peste ea. (…) Eu mă bazez pe faptul că sunt niște resurse importante mobilizate pentru investiția asta. Platforma în sine este americană, este un colos, și investiția este mult prea importantă ca să nu-i dăm atenția cuvenită și vă asigurăm că i-o dăm”.

O invazie a Rusiei în România nu este un scenariu realist pentru următorii 5 – 10 ani

O invazie a Rusiei în România nu este un scenariu realist pentru următorii 5 – 10 ani, crede expertul în securitate Hari Bucur-Marcu. El a comentat vineri, 28 martie, amenințările directe și indirecte ale Federației Ruse pentru țara noastră și rolul Ucrainei în protejarea României de agresiunea Moscovei.

„România suferă amenințări din partea Federației Ruse ce pot fi grupate în trei categorii: amenințări directe, amenințări asupra Lumii Occidentale, din care face parte și România, precum și amenințări ca riveran la Marea Neagră și vecin terestru cu Ucraina invadată de aceeași Federația Rusă”, a explicat Hari Bucur-Marcu pe Facebook. Expertul în securitate susține că Rusia nu este pregătită pentru o astfel de operațiune.

„În niciuna dintre aceste categorii de amenințări nu se găsește cea cu invazia. Adică, în viitorul previzibil, de 5 – 10 ani, să zicem, sau chiar mai mult, Rusia nu îndeplinește niciuna dintre condițiile care să o califice ca potențial agresor prin invazie armată asupra României”, susține Hari Bucur-Marcu.

Spionajul german știe când ne va invada Rusia

Când ar putea fi invadată România de trupele lui Putin. Serviciile de informații germane au transmis un avertisment grav: dacă războiul din Ucraina se încheie în curând, Rusia ar putea fi pregătită să lanseze un atac împotriva țărilor NATO, înainte de 2030. Bruno Kahl, șeful Serviciului Federal German de Informații, a declarat că intervalul estimat se bazează pe date reale obținute de spionajul german.

Șeful spionilor germani spune că o posibilă invazie rusească în Europa ar putea avea loc între 2029-2030, dar asta depinde de evoluțiile din conflictul ucrainean. 

„Acest interval de timp se bazează pe date foarte exacte, dar depinde și de evoluții specifice. Deci, dacă conflictul militar din Ucraina se calmează mai devreme, atunci, desigur, toate resursele, atât materiale, cât și tehnice, inclusiv armele, și resursele umane, recrutarea, vor putea reprezenta o amenințare pentru Europa mult mai devreme.

Și atunci se poate întâmpla ca amenințarea, șantajul din partea Rusiei să aibă loc chiar mai devreme decât ne așteptam”, a declarat Kahl, potrivit Mil.in.ua.

Kahl a decarat că Germania și statele membre NATO se confruntă deja cu activități rusești de spionaj și influență hibridă care depășesc nivelul obișnuit.

În special, Germania și alte țări europene, precum România sau țările baltice au fost deja victime ale unor sabotaje și atacuri hibride brutale orchestrate de Rusia, în special în preajma alegerilor.

„Am asistat la influențe hibride, în special în timpul alegerilor care au avut loc în Europa, și chiar la sabotaje pe teritoriul Germaniei și al altor țări europene (România n.red) care sunt efectuate într-o manieră brutală fără precedent.

Trebuie să fim pregătiți pentru ca această amenințare să persiste, indiferent de modul în care evoluează războiul din Ucraina”, a adăugat Kahl.

Șeful serviciilor de informații germane susține că Rusia încearcă să revizuiască ordinea mondială stabilită după 1990 și să recupereze vechile teritorii ale NATO, incluzând statele din estul Europei precum România, Ungaria, Bulgaria și țările baltice.

„Rusia dorește să își extindă influența în aceste state. Pentru autoritățile ruse, revizuirea frontierelor ar fi de dorit fără americani în Europa. Până acum, doar rușii au dorit acest lucru. Sperăm cu adevărat că americanii nu vor acest lucru”, a explicat Kahl.

Planul de invazie al Rusiei în Europa vizează „testarea” Articolului 5 al NATO în două direcții, în cazul în care Ucraina pică sub bocancul rusesc.

Primul front pe care l-ar putea deschide rușii în Europa ar fi un atac asupra Poloniei și/sau al țărilor baltice, țări care au făcut parte din fostul bloc sovietic.

Al doilea front ar fi în sud. În acest scenariu, Odesa ar fi deja parte a Rusiei, iar Putin ar trece la pasul 2 – respectiv destabilizarea și anexarea Republicii Moldova, scopul fiind facilitarea invaziei în România și Bulgaria.

România se află pe „radarul” Rusiei, mai accentuat înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, anulate de CCR din cauza ingerințelor rusești din campania cu „zero lei” a lui Călin Georgescu, candidatul susținut pe față de Rusia.

Kremlinul a plănuit „anexarea” voită a României la noua URSS prin deturnarea alegerilor prezidențiale – care, prin alegerea lui Călin Georgescu ar fi dus la ruperea relațiilor cu UE și NATO și reîntoarcerea sub sfera de influență a Moscovei. Chiar Călin Georgescu a declarat în mod explicit că, dacă va ajunge președinte va demara un referendum pentru scoaterea României din Uniunea Europeană și din NATO.

Georgescu nu și-a ascuns niciodată simpatia pentru dictatorul Vladimir Putin și pentru „înțelepciunea rusească” pe care o menționa drept „calea sigură pe care trebuie să o urmeze România”.

După ce alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate, culmea, chiar Rusia, prin vocea lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov, Dimitri Medvedev sau Alexandr Dughin au lansat o serie de atacuri la adresa democrației din România, acuzând țara noastră că „subminează libertatea unui candidat care e favorabil Rusiei”.

Pe de altă parte, în acest moment, Rusia desfășoară o nouă operațiune de destabilizare a situației din Republica Moldova, conform unei analize recente a Institutului Robert Lansing.

Scandalul cu arestarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, pare să fie chiar opera FSB care încearcă să creeze o mișcare ostilă în Republica Moldova, ca într-un final Rusia să apară ca o „salvatoare” a țării vecină cu România.

„Credem că FSB ar putea fi direct implicat în arestarea lui Guțul pentru a provoca proteste împotriva guvernului moldovean. Din 2016, operațiunile serviciilor secrete ruse în Moldova ar fi fost supravegheate de generalul Dmitri Miliutin, șeful adjunct al Departamentului de informații operaționale al Serviciului al cincilea al FSB.

Miliutin a operat frecvent prin intermediul lui Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei, care a fost numit recent șef adjunct al Rossotrudnicestvo, agenția culturală externă a Rusiei.

Evaluările noastre anterioare care legau numirea lui Chaika de planurile de destabilizare sunt susținute și de evoluțiile recente”, scrie într-un raport Institutul Robert Lansing.

„Igor Ceaika, lucrând alături de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ar fi conceput strategii de subminare a președintelui moldovean Maia Sandu pentru a readuce Republica Moldova sub influența Rusiei.

Serghei Narîșkin, șeful Serviciului rus de informații externe (SVR), a susținut că Republica Moldova urmează un parcurs similar cu cel al Ucrainei, indicând un efort coordonat al FSB și SVR de a destabiliza statul moldovean”, se mai menționează în analiză.

Reamintim că, de-a lungul ultimilor ani, Vladimir Putin a reiterat faptul că prăbușirea regimului comunist și a URSS a fost o „greșeală istorică” ce trebuie reparată. Recent, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a cerut marți, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la Conferința de la Ialta (Crimeea), ca Statele Unite și Europa să revină la sistemul stabilit în 1945.

Lavrov consideră că, în 1991, după dezintegrarea Uniunii Sovietice, Occidentul a avut ocazia să restabilească încrederea în ONU ca platformă globală pentru soluții colective. Însă, potrivit acestuia, „instinctele egoiste au prevalat”, iar politica occidentală agresivă în Europa de Est a contribuit la actualele tensiuni cu Rusia și la conflictul din Ucraina.

În contextul acestei amenințări, Uniunea Europeană a publicat recent o „Carte albă privind apărarea europeană”, în care recunoaște Rusia drept o amenințare fundamentală.

UE a prezentat un plan strategic pentru consolidarea capacităților de apărare ale blocului și ale Ucrainei în următorii cinci ani. De asemenea, Comisia Europeană a lansat proiectul economic ReArm Europe/Readiness 2030, care va oferi finanțare pentru creșterea investițiilor în apărarea țărilor membre ale UE.