Fost procuror șef al DNA: „Nu avem procurori foarte bine pregătiți…”

Călin Nistor, fost procuror șef al DNA, a explicat că numirile de la marile parchete, efectuate de președintele Nicușor Dan, erau obligatorii prin lege. El arată faptul că, în prezent, DNA-ul duce lipsă acută de procurori foarte bine pregătiți, de aceea se și mișcă atât de greu marile dosare. Întrebat dacă DNA mai este pregătită să facă anchetele mari pe care le făcea în anii anteriori și ce îi lipsește instituției pentru a fi eficientă, Nistor a spus că situația are legătură cu oamenii din interiorul instituției.

Fostul șef al DNA a spus că nu este nevoie ca toți cei 195 de procurori prevăzuți în schemă să fie procurori de excepție, dar instituția trebuie să aibă un grup de anchetatori foarte bine pregătiți: „Ce ar lipsi să nu facă? Știu structura din interior de la un moment dat. Nu discut chestiuni de interne. O instituție să fie eficientă la nivel de DNA trebuie să ai oameni foarte bine pregătiți, procurori. Nu toți. Că n-ai de unde să găsești 195 de procurori că sunt pe schemă să fie Giovanni Falcone. Dar măcar să ai 10-15 procurori foarte buni pe care te poți baza să facă cazuri mari. Să fie procurori de anvergură, de anduranță, să piardă nopți. Să fie pragmatici în aprecierea probelor, în identificarea faptei”, a declarat Călin Nistor.

Fostul procuror șef al DNA a fost întrebat și despre numirile făcute la conducerea marilor parchete și despre rolul pe care președintelui Nicușor Dan l-a avut în acest proces. El a spus că numirile au fost necesare din punct de vedere legal: „Erau obligați prin lege. Altă prostie au făcut-o în 2023. În 2023 au interzis delegarea pe funcțiile de conducere la marile parchete. Deși poate apărea o situație de criză, cum spuneți dumneavoastră, să expire mandatele șefului și adjunctului în același timp sau destul de rapid și să te trezești fără conducere la nivelul direcției. Legea zice că trebuie să demarez procedura cu 60 de zile anterior expirării mandatului”, a explicat Nistor. El a spus că, în cazul în care președintele ar fi refuzat să facă numirea, procedura ar fi trebuit reluată, ceea ce ar fi putut lăsa instituția fără conducere pentru o perioadă: „Dacă președintele refuza numirea, nu știu ce se întâmpla. Pentru că expirau mandatele. Trebuia reluată procedura, erau termene pe care trebuie să le respecți. Și probabil ar fi rămas fără conducere o perioadă. Dar legat de numiri nu mă voi pronunța în niciun sens”, a mai spus fostul procuror șef al DNA.

În cadrul emisiunii, Nistor a mai spus că discuțiile despre justiție nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe dosarele de corupție, chiar dacă acestea sunt cele mai vizibile în spațiul public: „Nu vă focalizați pe cazurile de corupție. E adevărat că astea sunt în atenția publică, dar în România sunt multe cauze de alt gen, care și alea trebuie rezolvate, cumva, ar trebui văzute parchetele în ansamblu, cum funcționează parchetele, poliția, pentru că în țara asta sunt 1.700.000 de dosare, din câte știu eu de soluționat, și vreo 2.300 de procurori. Nu le lucrează ei, le lucrează cu lucrătorii de poliție judiciară”, a declarat Călin Nistor.

Călin Nistor, fost procuror șef al DNA, a făcut dezvăluiri despre relațiile cu CSM, instituție condusă anterior de Lia Savonea, actuală șefă a ÎCCJ. De asemenea, Nistor a mai vorbit în cadrul emisiunii OFF The Record cu Sorina Matei despre independența magistraților sau mecanismul legislativ din spatele detașărilor. Fost procuror șef al DNA spune că magistrații sunt „capturați” doar dacă vor: „Acum, în mod normal, magistrații, judecătorii și procurorii chiar și pe soluții au suficiente garanții de independență conferite de lege. Capturat poți fii dacă vrei, dacă nu, actul normativ îți permite să fii destul de independent”, a declarat fostul procuror șef al DNA, Călin-Nistor.

Călin Nistor a fost întrebat în cadrul emisiunii ce părere are despre influența Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, la DNA: „Doamna Savonea a fost președintele CSM în 2019. Nu am discutat niciodată cu dumneaei. N-am discutat niciodată, nu m-a sunat, nu ne-am cunoscut”, a declarat fostul șef DNA, Călin Nistor. Acesta a precizat, în schimb, că a ținut legătura cu vicepreședintele CSM, Andrei Solomon, dar și că „plenul de judecători al CSM nu avea niciun fel de atribuții legate de activitatea DNA”. Călin Nistor a vorbit și despre delegările judecătorilor. Acesta spune că, în mod normal, delegările „se reglează” prin lege. Acestea nu se pot face decât cu acordul scris al magistratului.

„Dacă sunt probleme de delegări, le reglează imediat prin lege. (…) Eu mă întreb, ca magistrat, dacă ai un dosar important repartizat, cum zicea o persoană în acel interviu, de ce nu rămâi să soluționezi acel dosar și accepți să pleci prin delegare știind că delegarea e o schimbare temporară a locului de muncă. Doar cu acordul scris poate fi delegat. A fost o dispoziție în lege, dar a fost abrogată de mult, care permitea mutarea pentru două luni de zile fără acordul magistraților. Dispoziția respectivă e modificată de prin 2005. Fără acordul scris, fără acordul tău, nu poți fi mutat prin delegare sau detașare”, a mai declarat Nistor.

Discuția apare în contextul documentarului realizat de Recorder, care a scos la iveală nereguli în ceea ce privește sistemul judiciar din România, precum prescrierea faptelor, schimbarea completelor de judecată, dar și achitări definitive în apel după decizii controversate. Situația a dus la o revoltă în rândul magistraților. Peste 800 de magistrați au semnat, în decembrie anul trecut, o scrisoare de susținere a colegilor ce au decis să își facă publice în cadrul documentarului dificultățile cu care s-au confruntat.

Un fost șef al Direcției Naționale Anticorupție cere ca președintele Nicușor Dan să ia parte mai des la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii pentru a găsi o soluție la problemele din justiție. În cadrul emisiunii OFF The Record de la Mediafax, Călin Nistor, fost procuror șef al DNA, a vorbit despre modul în care funcționează structura care anchetează magistrații. Fostul procuror șef al DNA Călin Nistor a vorbit, vineri, la emisiunea OFF The Record de la Mediafax, despre structura specială din cadrul Parchetului General care investighează infracțiunile comise de magistrați. Acesta spune că președintele României ar putea participa mai des la ședințele CSM pentru a înțelege problemele sistemului judiciar și pentru a contribui la găsirea unor soluții.

„Da, președintele prin normele constituționale are prerogativa să prezideze ședințele atunci când înțelege să participe. Că nu e obligat să participe la acele ședințe, le prezidează, nu are drept de vot. Practic, e un atribut constituțional. Dacă președintele alege să îl exercite bine, dacă nu, iar bine. Poate că ar fi bine să participe mai des la astfel de ședințe, să înțeleagă problemele sistemului judiciar, să încerce o rezolvare a acestor probleme”, a declarat Călin Nistor la Mediafax. Fostul șef al DNA a fost întrebat și despre procurorii care lucrează în structura specială de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați. El a spus că sunt „puțini procurori acolo”. „Structura specială de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați. Sunt puțini procurori acolo, din ce am văzut și eu pe schema lor”, a spus Nistor.

Întrebat de ce funcționează această structură și dacă este necesară menținerea ei, Călin Nistor a făcut un scurt istoric al modului în care a fost înființată. Competența de investigare a magistraților, spune el, ar trebui să revină la DNA în cazul faptelor de corupție. El a explicat că, în perioada 2018-2019, DNA se afla sub presiune, iar înființarea unei structuri distincte pentru investigarea magistraților a venit și în contextul unei decizii a Curții Constituționale: „Eu, ca să facem un scurt istoric, având în vedere presiunea care era exercitată pe DNA în anii 2018-2019, având în vedere decizia Curții privind constituționalitatea existenței unui astfel de structuri, inițial am fost de acord cu înființarea unui astfel de structuri. Dar văzând că structura practic nu funcționează și e cert că nu funcționează, eu cred că ar trebui să revină competența de cercetare a magistraților, așa cum era anterior anului 2018, pe infracțiune de corupție la DNA. Pe celelalte infracțiuni, dar după caz la Parchetul Înaltei Curți sau parchetele curților de apel”, a afirmat fostul procuror șef al DNA.

„Dacă o structură nu funcționează în 8 ani de zile de la înființarea secției, cred că există doar două cazuri de magistrații care sunt cercetați”, a spus Călin Nistor. Fostul șef al DNA a explicat că, la început, în cadrul structurii lucrau aproximativ cinci procurori, iar ulterior organizarea acesteia a fost modificată prin lege.

„Inițial au fost vreo 5 procurori care lucrau în cadrul structurii. După care s-a creat această structură. Cred că în 2023 a fost modificată legea și dacă inițial secția era independentă, s-a creat secția la nivelul Parchetului General cu structuri în teritoriu la nivelul parchetului curților de apel”, a explicat Nistor.

Întrebat dacă există o responsabilitate a sistemului judiciar pentru faptul că structura nu a funcționat și cine nu a lăsat-o să funcționeze, Călin Nistor a spus că nu poate răspunde: „Nu știu de ce n-a funcționat”, a răspuns fostul procuror șef al DNA.