Guvernul încearcă să acopere retroactiv o ilegalitate comisă, viciul ascuns al alegerilor: Prezidențialele au fost anulate pe baza unui document pe care AEP l-a deținut ILEGAL! – DOCUMENTE

Analiză pe marginea Hotărârii de Guvern aprobată în șednța de Guvern din 03.12.2026 privind clasificarea informațiilor deținute de Autoritatea Electorală Permanentă și a contextului din noiembrie 2024

Pe 28 noiembrie 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a întrunit într-o ședință care avea să schimbe cursul unor alegeri prezidențiale. Pe baza unor note și rapoarte ale Serviciului Român de Informații, Direcției Generale de Protecție Internă, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Serviciului de Informații Externe, membrii CSAȚ au constatat că procesul electoral fusese ținta unei campanii ample de manipulare online, cu semnele unei implicări de tip statal — atacuri cibernetice, sute de mii de dolari canalizați către conturi de TikTok, un candidat care a beneficiat de tratament preferențial din partea platformei. AICI!

Hotărârea CSAȚ adoptată în acea ședință a fost transmisă imediat către nouă instituții — printre care Autoritatea Electorală Permanentă — cu solicitarea de a acționa de urgență. AICI!

Ce nu s-a spus atunci, și ce reiese abia acum, din spatele unei hotărâri administrative aparent tehnice adoptate la aproape doi ani distanță: la momentul în care a primit acel document, Autoritatea Electorală Permanentă nu avea, potrivit cadrului legal în vigoare, dreptul de acces la conținut și să-l dețină.

Un plafon legal de „secret”, pentru un document raportat ca fiind „strict secret”

Din 2021, printr-o hotărâre de guvern anterioară (H.G. nr. 924/2021), toate informațiile clasificate pe care AEP le putea accesa, elabora sau deține erau plafonate la un singur nivel de secretizarel: „secret”. Nu „strict secret” — nivelul imediat superior, rezervat informațiilor a căror compromitere ar produce daune grave securității naționale, conform legii aplicabile.

Potrivit informațiilor disponibile, notele și rapoartele prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024 — cele pe baza cărora s-a fundamentat inclusiv decizia care avea să conducă la anularea alegerilor — au fost clasificate la acest nivel superior, “strict secret”. Dacă această informație e exactă, rezultă o concluzie greu de digerat: instituția responsabilă cu supravegherea corectitudinii procesului electoral a primit, chiar în miezul crizei pe care trebuia s-o gestioneze, un document pe care legea nu-i permitea să-l dețină oficial.

Nu e o presupunere trasă de păr. E recunoscută, în termeni administrativi seci, chiar de nota de fundamentare a hotărârii de guvern adoptate în 2026 — cea care, în sfârșit, repară problema. Documentul recunoaște explicit că, sub vechiul cadru legal, AEP se afla „în imposibilitatea legală și logistică” de a primi de la partenerii instituționali și de a înregistra oficial documente clasificate strict secret — chiar și atunci când anumiți angajați ai instituției dețineau, personal, certificate de securitate de nivel superior celui permis instituției ca atare.

Traducere: oamenii aveau acces. Instituția, legal, nu.

Două variante, ambele problematice

Dacă informația privind clasificarea documentului transmis AEP în noiembrie 2024 e corectă, rămân practic două scenarii posibile — și niciunul nu e liniștitor.

Primul: AEP a primit efectiv documentul, l-a procesat, poate chiar a acționat pe baza lui, fără să aibă cadrul legal necesar pentru a-l deține — o neconformitate instituțională la baza unui proces cu miză maximă pentru democrația românească.

Al doilea: instituția a fost nevoită să găsească soluții informale sau improvizate pentru a gestiona un document pe care nu-l putea înregistra oficial — ceea ce ridică întrebări la fel de serioase despre trasabilitate, securitate și integritatea circuitului de informații într-un moment critic.

Oricare ar fi varianta reală, un lucru rămâne cert: gaura legală a existat, a fost cunoscută de instituție — altfel nu ar fi apărut, la propriu, în nota de fundamentare a soluției care o repară — și a fost lăsată deschisă timp de aproape doi ani.

Se pune întrebare cine răspunde administrativ,juridic și penal de situația creată anterior descrisă?

De ce a durat atât de mult

Nota de fundamentare a HG din 2026 nu face nicio legătură explicită cu evenimentele din noiembrie 2024. Vorbește generic despre o „asimetrie operațională” apărută în relația cu instituțiile partenere, „în special în perioadele electorale” — o formulare suficient de vagă cât să poată însemna orice, și suficient de specifică cât să nu poată însemna, în context, altceva decât exact ce s-a întâmplat atunci.

Nicăieri în document nu apare o explicație a motivului pentru care remedierea a venit abia acum, la aproape doi ani de la momentul în care problema a devenit, aparent, evidentă. Nicăieri nu apare o asumare a faptului că, între timp, instituția a continuat să funcționeze — inclusiv, posibil, prin alte cicluri electorale anterioare— cu același plafon legal insuficient.

Dar ce apare în nota de fundamentare AEP este o explicație neargumentată prin care se justifică că “soluțiile propuse prin prezentul proiect de hotărâre se circumscriu noțiunii constituționale de ”administrarea treburilor publice” și nu promovează o politică publică nouă, fiind circumscrise actelor normative existente.” Această argumentație este însă contrazisă de Decizia CCR nr. 885 din 17 august 2026, în care forul constituțional a stabilit clar limitele „administrării curente” și a statuat că un executiv demis nu are competența de a promova „politici noi” sau instrumente noi de politică publică, nici măcar în situația în care există un termen sau o obligație europeană presantă.

În fapt, Guvernul la inițiativa AEP a introdus și aprobat, pentru prima dată, un nivel de clasificare („strict secret”) pe care AEP nu l-a avut niciodată. Nu este o simplă reînnoire a aceleiași politici, ci o extindere a puterii instituției de a clasifica informații — cu efecte directe asupra dreptului de acces la informații publice (Legea 544/2001). Deci o concluzie simplă ar fi ca de fapt și de drept Guvernul a aprobat o politică publică nouă și nu una curentă administrativă, contrar Constituței și legii aplicabile.

Mai mult, afirmația de tip „nu promovează o politică publică nouă” din notele de fundamentare emise în ultima perioadă de timp nu poate fi acceptată ca atare, fiind o formulă standardizată de auto-justificare pe care CCR a respins-o deja într-un caz comparabil structural.

Fiecare proiect de HG adoptat de actualul Guvern demis ar trebui evaluat individual prin raportare la testul clarificat de Decizia CCR 885/2026: introduce actul un element calitativ nou (competență, prag, procedură, drept) care nu exista anterior, indiferent de existența unei obligații legale generice de reglementare a domeniului?

Pentru proiectul AEP, deși argumentele tehnice sunt mai solide, extinderea calitativă a competenței de clasificare (introducerea nivelului „strict secret”) constituie un element suficient de nou încât să justifice o contestare pe același temei constituțional.

Un tipar care începe să devină familiar

Cine a urmărit modul în care statul român gestionează avizele și clasificările instituționale în ultimul an găsește aici un tipar deja cunoscut: o structură care acționează, apoi o hârtie care vine ulterior să acopere, retroactiv sau cvasi-retroactiv, un gol legal deja consumat. Diferența, de data aceasta, este miza — nu vorbim despre organigrama unui minister economic, ci despre chiar temelia procedurală a modului în care statul a gestionat informații esențiale pentru validitatea unui proces electoral prezidențial.

O hotărâre de guvern semnată acum de un prim-ministru, avizată favorabil de conducerea interimară a Serviciului Român de Informații, de directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și de ministrul justiției interimar, rezolvă, în sfârșit, problema tehnică.

Dar nu răspunde la întrebarea de fond: ce s-a întâmplat, concret, cu documentul transmis AEP în noiembrie 2024, cât timp instituția nu avea dreptul legal să-l dețină, și cine a decis că această situație putea rămâne nereglementată aproape doi ani?

Până când cineva răspunde public la asta, rămâne doar hotărârea de guvern din 2026 — care, citită printre rânduri, este cea mai discretă recunoaștere oficială a unei probleme pe care nimeni nu pare grăbit s-o explice.