Sabotaj la vârful securității naționale: Se încearcă preluarea infrastructurii critice de apărare prin fentarea CSAT – Preluare ostilă a fabricilor de armament, prin Ordonanță ilegală și artificiu contabil – DOCUMENT

O adresă oficială a Organizației Patronale Industria de Apărare (OPIA) (Nr. 223/20.08.2026), ce reprezintă interesele a peste 120 de companii din sectorul public și privat, expune o tentativă fără precedent de destabilizare a infrastructurii critice de securitate a României. Semnată de președintele Răzvan Marian Pîrcălăbescu, reacția OPIA oferă o critică tehnică, juridică și strategică de o gravitate excepțională:

Proiectul de Hotărâre de Guvern promovat de conducerea MEDAT pentru modificarea HG nr. 189/2025 nu reprezintă o simplă reformă administrativă, ci o operațiune opacă de destructurare instituțională.

1. Desființarea DINA și dizolvarea identității strategice

Primul atac major vizează eliminarea din Anexa nr. 3 a HG a Direcției Industria Națională de Apărare (DINA) — singura structură dedicată sectorului indusrial de aparare din administrația publică centrală. Proiectul MEDAT îngroapă atribuțiile apărării într-o direcție generală cu un portofoliu eterogen, alături de antreprenoriat și economie competitivă.

OPIA atrage atenția că industria de apărare nu poate fi administrată generalist. Sectorul operează sub un regim juridic strict: evidențe ale capacităților pentru stări de criză, licențieri speciale, protecția informațiilor clasificate și aplicarea articolului 346 TFUE (Tratatul de Functionare a Uniunii Europeane). Degradarea statutului DINA și lăsarea organizării la nivelul unui simplu ordin de ministru deschid ușa deciziilor arbitrare și vulnerabilizează capacitatea de mobilizare a țării, aspect de natură a pune în pericol securitatea natională.

2. Ruptura dintre decizia tehnică și bani: Risc major de securitate

Cel mai periculos mecanism introdus de proiect este separarea deciziei strategice de administrarea fondurilor. MEDAT propune ca alocarea finanțărilor naționale și europene să fie gestionată de o structură contabilă, deconectată de la evaluarea tehnică de specialitate.

Finanțarea unei fabrici de armament sau de echipament militar nu este o simplă achiziție publică; ea determină interoperabilitatea cu NATO și securitatea lanțului de aprovizionare al Armatei Române. Acordarea de fonduri fără un aviz tehnic și de securitate obligatoriu din partea unei structuri dedicate de apărare riscă să deturneze resurse critice către proiecte neconforme cu nevoile reale ale Sistemului Național de Apărare.

3. Eludarea CSAT și sabotarea transparenței decizionale

Documentul OPIA scoate la iveală un viciu grav de legalitate: eludarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Deși Legea nr. 415/2002 impune avizul obligatoriu al CSAT pentru orice decizie privitoare la pregătirea economiei pentru apărare, inițiatorii au omis complet această etapă din Nota de Fundamentare.

Cel mai clar indiciu al unei agende opuse interesului național este refuzul deliberat de a trimite proiectul spre avizare la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Conducerea MEDAT știe că art. 4 lit. d) din Legea nr. 415/2002 obligă la obținerea avizului CSAT pentru orice reorganizare ce afectează pregătirea economiei pentru apărare. Trimiterea proiectului la CSAT ar fi însemnat ca structurile de securitate ale României să analizeze impactul real al desființării DINA. Pentru a evita un aviz negativ din partea CSAT, echipa Darău-Miron-Vișoianu a preferat să forțeze adoptarea actului prin „scurtătura” Executivului interimar, expunând HG-ul la riscul anulării imediate în instanță.

Analizând textul Legii nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, se constată că  art. 4 lit. d) prevede că CSAT avizează proiectele de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind, printre altele, la pct. 4: pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare. Ca atare, textul din proiect aflat în discuție intră sub lit. d) pct. 4 din Legea nr.415/2002— cea mai fermă formă de implicare a CSAT, nu una discreționară. Un aviz de acest tip, dacă legea îl impune, e o condiție de procedură pentru adoptarea actului, nu o simplă consultare facultativă.

Iar proiectul de HG la art. 3 alin. (1) lit. m), stabilește că Ministerul:

„asigură protecția informațiilor clasificate, protecția infrastructurilor critice și a entităților critice din domeniile de responsabilitate, pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, evidența militară și mobilizarea la locul de muncă, precum și managementul situațiilor de urgență”

Aceasta e o suprapunere terminologică aproape identică, nu doar o incidență indirectă. Proiectul de HG reglementează explicit, ca atribuție a ministerului, exact materia pe care Legea 415/2002 o listează ca obiect al avizării obligatorii a CSAT pentru actele normative ale Guvernului.

4. Depășirea mandatului de către un Guvern interimar

Documentul OPIA ridică o excepție de neconstituționalitate, reamintind conducerii MEDAT limitele mandatului unui Executiv interimar. Un Guvern fără sprijin parlamentar plin are doar competențe de administrare a treburilor curente. Redefinirea arhitecturii de securitate industrială depășește flagrant acest mandat, MEDAT neputând justifica urgența pentru care măsurile nu pot aștepta învestirea unui Executiv deplin.

5. Tăieri mecanice și pericolul de blocaj operațional

Așa-zisa eficientizare este reclamată de patronat ca fiind un simplu artificiu contabil. Reducerea mecanică a organigramei MEDAT la 600 de posturi s-a făcut fără o matrice de atribuții și fără un calcul al volumului de muncă pe domeniul apărării (avize ORNISS, licențe, fonduri SAFE, controale de export).

Mai mult, lipsa unor clauze tranzitorii în proiect riscă să provoace un paralizaj administrativ. Reorganizarea precipitată fără norme de continuitate va duce la suspendarea certificatelor de securitate ale funcționarilor și la blocarea licențelor de producție, a certificatelor de export și a fluxurilor financiare europene pentru companiile românești de profil.

Adresa 223/20.08.2026 a OPIA semnalează o tentativă opacă de reorganizare care vulnerabilizează un sector industrial de importanță strategică națională, sens în care se pune întrebarea – Oare ce interese sunt la nivelul politic USRist?