Marius Lulea, în dezacord cu Mureșan: „Reforma administrativă trebuie făcută după criterii obligatorii. Identitatea localităților nu trebuie să dispară!”

Marius Lulea, președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice, critică soluția comasării voluntare propusă de Siegfried Mureșan. Premierul desemnat a anunțat că va include această idee în programul de guvernare. El a argumentat că localitățile astfel reorganizate ar putea deveni mai eficiente și ar putea accesa mai rapid fonduri europene. Marius Lulea consideră însă că voluntariatul nu poate produce reforma administrativă de care România are nevoie. „Sofism. Comasarea voluntară a localităților este posibilă și astăzi. Dacă ar fi existat cu adevărat voința de a o face, am fi văzut deja astfel de procese”, afirmă acesta.

Marius Lulea: Reforma nu poate depinde doar de voința primarilor

Diferența dintre cele două abordări este una importantă. Siegfried Mureșan propune stimularea localităților care decid să coopereze sau să se asocieze voluntar. Programul său prevede finanțări pentru proiecte comune de infrastructură, inclusiv drumuri, rețele de apă și școli.

Marius Lulea susține că un asemenea mecanism nu atacă problema structurală. În opinia sa, tocmai actualii beneficiari ai sistemului ar trebui să decidă dacă acesta trebuie schimbat. „Promisiunea că primarii vor fi stimulați cu bani pentru ca localitățile să se asocieze sau să se comaseze este o ironie la adresa românilor”, afirmă Lulea. El susține că, în multe cazuri, există un interes direct pentru păstrarea actualelor structuri administrative. „Miza multor administrații locale nu este accesul la un buget mai mare pentru infrastructură, ci conservarea pozițiilor de putere și a controlului asupra bugetelor locale”, afirmă președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice.

Criterii obligatorii, nu doar stimulente financiare

În viziunea exprimată de Marius Lulea, reforma administrativ-teritorială trebuie realizată după criterii stabilite la nivel național. Acestea ar putea lua în calcul populația, veniturile proprii și capacitatea administrativă. Accesul cetățenilor la servicii publice ar trebui să reprezinte un alt criteriu important. O asemenea abordare ar schimba fundamental logica reformei. Localitățile care nu îndeplinesc criteriile minime nu ar mai putea păstra automat aceeași structură administrativă. Procesul nu ar depinde exclusiv de acordul primarilor sau al aparatului administrativ existent.

„În acest context, propunerea unei comasări pur voluntare nu rezolvă problema de fond”, spune Marius Lulea. El cere „o reformă administrativ-teritorială reală, cu reguli clare, criterii obiective și servicii publice mai eficiente”.

România are aproape 2.900 de comune

Argumentul central al lui Marius Lulea este fragmentarea excesivă a administrației locale. România are aproape 2.900 de comune și peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale. Fiecare structură presupune funcții de conducere, personal administrativ și cheltuieli de funcționare. Lulea compară această situație cu modelul unor state europene care au redus numărul administrațiilor locale. El oferă exemplul Țărilor de Jos, unde numărul municipalităților este de ordinul sutelor. În opinia sa, diferența arată cât de fragmentată rămâne administrația românească.

„Este evident că un sistem atât de fragmentat presupune mii de structuri de conducere și aparate administrative”, afirmă Marius Lulea. El adaugă că nu toate acestea dispun de personalul și resursele necesare unei administrații performante.

Multe localități depind permanent de transferuri

Problema devine și una economică. Marius Lulea susține că numeroase comune și orașe mici nu își pot susține funcționarea exclusiv din veniturile proprii. Aceste administrații depind de transferuri și mecanisme de echilibrare de la bugetul de stat.

„Multe nu reușesc să își susțină nici măcar funcționarea curentă și organigrama”, afirmă acesta. În asemenea situații, menținerea unor structuri administrative complete poate genera costuri disproporționate față de capacitatea economică locală.

Președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice consideră că aceste resurse pot fi utilizate mai eficient. Administrațiile mai mari pot concentra personal specializat și pot gestiona mai bine proiectele importante. Ele pot avea și o capacitate mai bună de atragere și administrare a investițiilor.

Identitatea localităților nu trebuie să dispară

Marius Lulea face însă o distincție între administrație și identitatea comunităților. Comasarea nu trebuie să însemne dispariția satelor, denumirilor istorice sau identității locale. Comunitățile pot rămâne distincte cultural și geografic. Ceea ce poate fi reorganizat este aparatul administrativ. „Comasarea localităților în structuri administrative mai mari, cu păstrarea identității comunităților componente, reprezintă o urgență pentru România”, afirmă Lulea. Prin această formulă, serviciile administrative pot fi concentrate fără eliminarea identității locale. Reforma ar urmări reducerea costurilor și creșterea capacității instituționale.

Mureșan mizează pe asociere, Lulea cere restructurare

Programul lui Siegfried Mureșan merge mai degrabă pe stimularea cooperării dintre administrații. Documentul prezentat de premierul desemnat prevede finanțări pentru localitățile care lucrează împreună la proiecte și servicii publice. De asemenea, programul propune comasarea unor instituții centrale cu atribuții similare. Marius Lulea cere însă o intervenție mai amplă asupra structurii administrative. În viziunea sa, statul trebuie să stabilească limite clare privind sustenabilitatea unei unități administrativ-teritoriale. Reforma nu ar trebui să depindă doar de disponibilitatea celor aflați deja la conducerea administrațiilor locale. Aceasta este principala diferență dintre cele două abordări. Mureșan propune stimularea comasării voluntare. Lulea susține aplicarea unor criterii obligatorii și uniforme la nivel național.

Reforma administrației este și o reformă economică

Pentru Marius Lulea, discuția nu se limitează la harta administrativă a României. Numărul și dimensiunea administrațiilor locale influențează direct cheltuielile publice. Ele afectează și capacitatea statului de a direcționa bani spre investiții.

„Risipa din administrație contribuie la nesustenabilitatea financiară a statului”, afirmă Lulea. Din această perspectivă, reforma administrativă devine o componentă a reformei economice și bugetare.

România trebuie să decidă dacă păstrează mii de administrații separate sau construiește structuri mai mari și mai profesioniste. În viziunea președintelui Institutului pentru Politici Economice și Publice, această decizie nu poate fi lăsată exclusiv în seama voluntariatului local.

Poziția exprimată de Marius Lulea este că reforma administrativ-teritorială trebuie făcută după criterii clare și obligatorii. Comasarea voluntară poate rămâne un instrument suplimentar, dar nu poate reprezenta mecanismul central al reformei. Miza este crearea unor administrații sustenabile financiar, profesioniste și capabile să furnizeze servicii publice mai bune. În acest punct apare și diferența esențială față de propunerea lui Siegfried Mureșan. Premierul desemnat mizează pe stimularea cooperării voluntare. Marius Lulea cere o reformă structurală aplicată după aceleași reguli în întreaga țară.