Decizie ÎCCJ: Folosirea fără drept a cardului bancar în sistem contactless constituie o singură infracțiune, fără a mai fi antrenată o alta în concurs

Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat o problemă de o importanță deosebită pentru practica judiciară în materie penală, pronunțând o hotărâre de unificare a practicii referitoare la consecințele juridice ale utilizării ilegale a instrumentelor de plată electronică. Prin Decizia numărul 12 din 9 noiembrie 2026, adoptată de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, instanța supremă a admis sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit o interpretare unitară obligatorie pentru toate instanțele din țară.

Soluția pronunțată de Înalta Curte statuează în mod clar că fapta unei persoane de a folosi fără drept un card bancar pentru a efectua plăți prin intermediul terminalelor de tip POS, realizate exclusiv prin simpla apropiere a cardului și în limita valorică ce nu impune introducerea codului PIN, întrunește elementele constitutive ale unei singure infracțiuni. Mai exact, în asemenea circumstanțe, se va reține exclusiv infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută și sancționată de dispozițiile articolului 250 alineatul (1) din Codul penal, fără a mai fi antrenată o altă infracțiune în concurs.

Din perspectivă dogmatică și a dreptului penal aplicat, decizia instanței supreme aduce o mult așteptată clarificare în ceea ce privește raportul dintre normele de incriminare atunci când mijloacele de plată moderne sunt utilizate în mod fraudulos. Până la pronunțarea acestei hotărâri obligatorii, practica instanțelor de judecată din țară cunoștea orientări diferite, unii practicieni optând pentru reținerea unui concurs de infracțiuni care includea și alte fapte contra patrimoniului sau contra siguranței operațiunilor de plăți, pe fondul rapidității cu care se realizează tranzacțiile contactless.

Prin interpretarea adoptată, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că norma incriminatoare prevăzută de articolul 250 din Codul penal absoarbe în întruchiparea sa tipică gravitatea faptei de utilizare neautorizată a instrumentului de plată electronică, atunci când autorul se folosește de facilitățile tehnice ale acestuia, cum este pragul valoric care exclude tastarea codului PIN. Limita legală de pedeapsă prevăzută de textul menționat, respectiv închisoarea de la 2 la 7 ani, reflectă deja în mod adecvat gradul de pericol social al unei asemenea fapte, făcând inutile sau nelegale reținerile suplimentare în concurs formale.

Potrivit dispozițiilor articolului 474 alineatul (4) din Codul de procedură penală, dezlegarea dată problemelor de drept prin aceste hotărâri pronunțate în recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei. Aceasta înseamnă că organele de urmărire penală, procurorii și judecătorii vor trebui să aplice în mod uniform această orientare, asigurând predictibilitatea actului de justiție și respectarea principiului legalității incriminării și a pedepselor.

Decizia vine în sprijinul decongestionării rolului instanțelor și al uniformizării jurisprudenței într-un domeniu dinamic, marcat de evoluția permanentă a tehnologiilor financiare și a mijloacelor de plată electronică. Prin stabilirea faptului că simpla achiziție contactless sub pragul codului PIN constituie o singură infracțiune de fraudă informatică sau operațiuni financiare frauduloase, se evită disfuncționalitățile de calificare juridică și se garantează o individualizare corectă a sancțiunilor penale aplicate autorilor unor astfel de fapte.